The photos of the lot are informative and indicative, and cannot provide a highly detailed view of the object from all angles. We recommend a careful physical inspection of the lot before bidding.
The photos of the lot are informative and indicative, and cannot provide a highly detailed view of the object from all angles. We recommend a careful physical inspection of the lot before bidding.
Recunoaşterea internaţională a artistului Nicolae Grigorescu în secolul XX, reprezintă de fapt confirmarea calităţilor artistice ale acestuia, a limbajului modern pe care l-a oferit lucrărilor sale realizate în spiritul realismului, cu sensibilitate, zugrăvind subiecte cu caracter românesc, de identitate naţională, în câteva cuvinte: ale sufletului românesc.
Artist naţional şi creator al şcolii româneşti de artă modernă, Nicolae Grigorescu avea să devină curând, prin pânzele sale, identitatea marilor cunoscători şi colecţionari de artă românească, precum şi un important factor generator de noi artişti cunoscuţi sub numele de artişti post-grigorescieni şi noi creaţii considerate interpretări ori variaţii grigoresciene.
Dintr-o primă exegeză a operei lui Grigorescu, se pun imediat în evidenţă fermitatea şi siguranţa de pensulaţie. „Îndrăzneală, vigoare şi soliditate, aceste trei calităţi eminente se afirmă aici într-un chip strălucit. Este frământat de pastă, cu un aplomb magistral care aminteşte factura lui Coubert, unită cu stilul lui Bonvin.” (Ange Pechmeja, „Exposition de 1870. Peinture, sculpture, arhitecture”, în „Le Pays Roumain”, 10 iulie 1870, apud „Nicolae Grigorescu şi Modernitatea”, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, Ed. Domino, Bucureşti 2008, p.69 şi nota 6). Cu aceste cuvinte se încheia o primă exegeză asupra picturii lui Grigorescu.
Datorită propriilor origini ce aparţin mediului rural, Nicolae Grigorescu deţine un extraordinar sentiment faţă de natură, fapt ce îl face să se remarce înaintea multor colegi de breaslă. Pe de altă parte, desăvârşirea sa profesională se realizează într-o perioadă puternic naturalistă, contribuind, astfel, şi mai mult la conturarea personalităţii artistice a lui Grigorescu, cu importante amprente în selectarea tematicilor abordate în pânzele sale.
Iubitor al adevărului, Grigorescu nu admite niciun fel de alterare a realităţii, pe care o zugrăveşte în peisajele sale cu o sensibilitate arzătoare. Iată şi motivul caracterului unic al artei lui Grigorescu, artistul român ce a reuşit sa descopere o plastică specific românească. Creaţia artistică a acestuia reprezintă imaginea vie a specificului rural pe care Grigorescu l-a văzut, l-a cunoscut şi trăit, şi prin al cărui spectru de analiză, pictorul a trecut fiecare formă şi fiecare culoare a lucrărilor sale.
Stilul naturalist, obiectiv la începutul carierei sale artistice, reprezintă mijlocul potrivit de expresie plastică a temperamentului său. Ulterior, stilul impresionist, modul de expresie specific epocii lui Grigorescu, avea să determine abordarea unui stil mult mai subiectiv, în care impresia de moment în faţa naturii este considerată de maximă importanţă în viziunea artistului. Ambientată în mijlocul naturii schimbătoare, opera „Peisaj la Posada”, din categoria peisajelor tipic grigoresciene, impresionează mai ales prin sentimentul ce se trăieşte în faţa acesteia, şi anume rapiditatea şi uşurinţa pensulaţiei, spontaneitatea în faţa motivului, ce doar un artist expert le putea dovedi, prin capacitatea de observaţie şi exerciţiul continuu. Grigorescu însuşi ne oferă o explicaţie în acest sens: „Trebuie să te sileşti să le faci (florile de câmp) pe fugă, căci dacă înfloresc repede, se trec şi mai repede”, „Să nu te ţii mult după subiect, simte că îl urmăreşti şi se ascunde” (Virgil Cioflec, op cit în „Nicolae Grigorescu şi Modernitatea”, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, Ed. Domino, Bucureşti 2008, p. 93 şi nota 29)
Compoziţia impresionează prin redarea câtorva elemente de primă importanţă, printre care se evidenţiază construirea în perspectivă a potecii înguste, ce ocupă partea stângă a tabloului. Vegetaţia puternică din jumătatea dreaptă a operei, aşează mica trecătoare la nivel de centru compoziţional. Culorile echilibrate de verde şi nuanţe pământii, ne introduc şi mai mult în realismul universului peisagistic grigorescian, în faţa căruia nu putem decât simţi bucuria şi poezia spaţiului natural românesc. (M.N.)
References
„Nicolae Grigorescu şi Modernitatea”, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, Ed. Domino, Bucureşti 2008
BREZIANU, Barbu, ”Nicolae Grigorescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987
Dimensions
width 22 cm, weight 0 g, custom 22x12,5, greutate: 0.0000
Description
ulei pe lemn, semnat dreapta jos, cu roșu, Grigorescu
ADDITIONAL INFORMATION
For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.
For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.
Detalii
Recunoaşterea internaţională a artistului Nicolae Grigorescu în secolul XX, reprezintă de fapt confirmarea calităţilor artistice ale acestuia, a limbajului modern pe care l-a oferit lucrărilor sale realizate în spiritul realismului, cu sensibilitate, zugrăvind subiecte cu caracter românesc, de identitate naţională, în câteva cuvinte: ale sufletului românesc.
Artist naţional şi creator al şcolii româneşti de artă modernă, Nicolae Grigorescu avea să devină curând, prin pânzele sale, identitatea marilor cunoscători şi colecţionari de artă românească, precum şi un important factor generator de noi artişti cunoscuţi sub numele de artişti post-grigorescieni şi noi creaţii considerate interpretări ori variaţii grigoresciene.
Dintr-o primă exegeză a operei lui Grigorescu, se pun imediat în evidenţă fermitatea şi siguranţa de pensulaţie. „Îndrăzneală, vigoare şi soliditate, aceste trei calităţi eminente se afirmă aici într-un chip strălucit. Este frământat de pastă, cu un aplomb magistral care aminteşte factura lui Coubert, unită cu stilul lui Bonvin.” (Ange Pechmeja, „Exposition de 1870. Peinture, sculpture, arhitecture”, în „Le Pays Roumain”, 10 iulie 1870, apud „Nicolae Grigorescu şi Modernitatea”, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, Ed. Domino, Bucureşti 2008, p.69 şi nota 6). Cu aceste cuvinte se încheia o primă exegeză asupra picturii lui Grigorescu.
Datorită propriilor origini ce aparţin mediului rural, Nicolae Grigorescu deţine un extraordinar sentiment faţă de natură, fapt ce îl face să se remarce înaintea multor colegi de breaslă. Pe de altă parte, desăvârşirea sa profesională se realizează într-o perioadă puternic naturalistă, contribuind, astfel, şi mai mult la conturarea personalităţii artistice a lui Grigorescu, cu importante amprente în selectarea tematicilor abordate în pânzele sale.
Iubitor al adevărului, Grigorescu nu admite niciun fel de alterare a realităţii, pe care o zugrăveşte în peisajele sale cu o sensibilitate arzătoare. Iată şi motivul caracterului unic al artei lui Grigorescu, artistul român ce a reuşit sa descopere o plastică specific românească. Creaţia artistică a acestuia reprezintă imaginea vie a specificului rural pe care Grigorescu l-a văzut, l-a cunoscut şi trăit, şi prin al cărui spectru de analiză, pictorul a trecut fiecare formă şi fiecare culoare a lucrărilor sale.
Stilul naturalist, obiectiv la începutul carierei sale artistice, reprezintă mijlocul potrivit de expresie plastică a temperamentului său. Ulterior, stilul impresionist, modul de expresie specific epocii lui Grigorescu, avea să determine abordarea unui stil mult mai subiectiv, în care impresia de moment în faţa naturii este considerată de maximă importanţă în viziunea artistului. Ambientată în mijlocul naturii schimbătoare, opera „Peisaj la Posada”, din categoria peisajelor tipic grigoresciene, impresionează mai ales prin sentimentul ce se trăieşte în faţa acesteia, şi anume rapiditatea şi uşurinţa pensulaţiei, spontaneitatea în faţa motivului, ce doar un artist expert le putea dovedi, prin capacitatea de observaţie şi exerciţiul continuu. Grigorescu însuşi ne oferă o explicaţie în acest sens: „Trebuie să te sileşti să le faci (florile de câmp) pe fugă, căci dacă înfloresc repede, se trec şi mai repede”, „Să nu te ţii mult după subiect, simte că îl urmăreşti şi se ascunde” (Virgil Cioflec, op cit în „Nicolae Grigorescu şi Modernitatea”, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, Ed. Domino, Bucureşti 2008, p. 93 şi nota 29)
Compoziţia impresionează prin redarea câtorva elemente de primă importanţă, printre care se evidenţiază construirea în perspectivă a potecii înguste, ce ocupă partea stângă a tabloului. Vegetaţia puternică din jumătatea dreaptă a operei, aşează mica trecătoare la nivel de centru compoziţional. Culorile echilibrate de verde şi nuanţe pământii, ne introduc şi mai mult în realismul universului peisagistic grigorescian, în faţa căruia nu putem decât simţi bucuria şi poezia spaţiului natural românesc. (M.N.)
ADDITIONAL INFORMATION
For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.
For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.
References
„Nicolae Grigorescu şi Modernitatea”, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, Ed. Domino, Bucureşti 2008
BREZIANU, Barbu, ”Nicolae Grigorescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987
Dimensions
width 22 cm, weight 0 g, custom 22x12,5, greutate: 0.0000
Description
ulei pe lemn, semnat dreapta jos, cu roșu, Grigorescu