References

BREZIANU, Barbu, ‘‘N. N. Tonitza’’, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986 ŞORBAN, Raul, ‘‘Tonitza’’, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973

tuş pe hârtie, 34 x 42 cm, 42x34, semnat, localizat şi datat dreapta jos, în sepia, Tonitza, Mangalia, 1926

Dobrogea a exercitat asupra lui Tonitza o fascinație continuă, străbătând zonele mediteraneene cu o pasiune egală pentru peisaj și pentru oamenii locului. Deși punctul de atracție era Balcicul, odată cu experiența acestuia, mai ales a oamenilor și a atmosferei calde a localnicilor, interesul pentru orașe ca Mangalia ori Constanța, reînvie. Tonitza a ajuns pentru prima dată la Balcic în 1933 și a rămas fascinat de mica așezare de coastă, dar mai ales de localnici, populații de turci și tătari, cu care Tonitza relaționase într-o perioadă mai puțin fastă a vieții sale, cea în care a stat închis la Kirdjali. Caracterizat de un anume tip de raționalizare, pictorul declara că ”Am sentimentul intim că Balcicul acesta ori mă va prăbuşi ori mă va înălţa acolo unde nici eu singur nu visasem.” Până la eventuala prăbușire, a lucrat constant, fiind mereu preocupat să surprindă și să acumuleze: ”Deocamdată fac numai recunoaşteri de teren şi-mi fac mână – scot note sumare. Voi trece apoi la schiţe, iar pe urmă la culoare şi la compuneri.” Paul Miracovici scria că ”Tonitza era aşteptat de prieteni, de admiratori, dar nimeni nu-l aştepta cu atâta dor, atâta nerăbdare, ca sărăcimea oraşului.” Simpatia și deschiderea acestora au făcut ca numelel lui Tonitza să fie asociat cu sensibila interpretare pe care a realizat-o acestora de-a lungul anilor. În același timp, apropierea de oamenii locului a însemnat și una față de modul lor de viață, în toate aspectele sale, de la interioare, la cafenele și prăvălii. Peisajul ”arhitectural dobrogean” a fost din totdeauna generos ca subiect, fiind prin pitorescul aglomerărilor de case, un subiect preferat. Tonitza descoperă și surprinde într-o multitudine de desene, jocul pe care îl realizează clădirile prin simpla lor arhitectură, privind de undeva de sus – sub certa impresie că a lucrat dintr-o mansardă. Micile prăvălii dobrogene sunt redate și în economia topologică a străzii, surprinzându-le pe de o parte farmecul manufacturier și, folosindu-se de linia caligrafiată, să le ofere prețiozitate.

For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.

For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.