The photos of the lot are informative and indicative, and cannot provide a highly detailed view of the object from all angles. We recommend a careful physical inspection of the lot before bidding.
The photos of the lot are informative and indicative, and cannot provide a highly detailed view of the object from all angles. We recommend a careful physical inspection of the lot before bidding.
Născut aidoma lui Pallady, într-o veche familie boierească, dar la o distanţă de 23 de ani, numai bună pentru a-i deveni emul, Catargi învaţă de mic copil în capitala Franţei unde, după primul război mondial, va continua Dreptul în paralel cu studiile de pictură la Academia Julian şi apoi Ranson (unde-l cunoaşte pe Pallady), având privilegiul să fie elevul lui Bonnard, Maurice Denis, Sérusier, Bissiére, Vallotton, dar mai ales al lui André Lhote şi Gromaire. Vizita prin marile muzee îi va trezi cultul, menţinut până la moarte, pentru Poussin şi Lorrain, întemeie-
torii clasicismului francez, trecut prin filtrul cézannian.
Aşa era şi structura sa sufletească, de sorginte clasică, un temperament meditativ cu înclinaţii vădite către o artă de rigoare şi nu de efect. Deşi anii de după 1947 l-au constrâns să reali-
zeze şi compoziţii inspirate de şantierele patriei, cu muncitori şi ţărani, pasiunea sa constantă şi de căpetenie se îndreaptă către peisaj şi natură statică. Plec de la o serie de schiţe făcute după natură, mărturisea artistul, urmate de mai multe documente de culoare în acuarelă sau în tempera.
Pânza intitulată Natură statică cu scoică, realizată cu patru ani înaintea morţii (1972) şi cu un an înaintea marii retrospective de la Dalles, face parte dintr-un lung şir cu această temă. Mai ales scoicile, ce-i aminteau de îndrăgita lume mediteraneană, erau nelipsite din atelierul său şi au influenţat atât compoziţiile lui Ion Pacea cât şi pe cele ale lui Ion Alin Gheorghiu, colegii şi discipolii săi mai tineri, de la atelierele din str. Pangratti. Marea şcoală pentru mine a fost şcoala naturilor moarte, declară Catargi. Acest lucru l-am deprins de la Pallady (care a stat în casele Catargi din 1944, când este obligat să părăsească Hotelul Bucureşti şi a lucrat cu H. H. Catargi, cu care se înrudea de departe, în acelaşi atelier, dându-i acestuia prilejul de a-l observa cu atenţie), "pasionat de natura moartă, pe care o aranja luni de zile pe aceeaşi masă de atelier şi o compunea timp îndelungat înainte de a o picta. Eu cred că pictorilor care n-au făcut niciodată naturi moarte le lipseşte ceva din mij-
loacele fireşti ale picturii. O disciplină a compoziţiei, a desenului şi a gândirii". Adică o construcţie care constituie scheletul viitoarei compoziţii. Apoi acestei compoziţii i se adaugă sensibilitate în raporturile dintre volume, linii şi, desigur, culori. Un lirism de esenţă gravă, nobilă, cu adevărat aristocratică, îmbracă toate formele care alcătuiesc compoziţia cu fructe, plante decorative, instrumente muzicale, scoici, pipă, evantaie, obiecte din imediata sa apropiere, dintr-un ansamblu impregnat de sentimentul intimului şi, totodată, de distincţie, cu care coexistă pentru că îi corespunde psihicului, educaţiei vizuale.
Clădite pe o armătură interioară puternică, naturile sale statice invită la meditaţie, nu în sensul clasicelor Vanitas ci, dimpotrivă, în sensul unei respiraţii vitale, străbătută de o seninătate visătoare, uşor melancolică, vădit nostalgică, dar fără nimic patetic, izvorâtă din spiritul cumpănit, stenic şi reflexiv al autorului lor. Străin de orice vanitate, sângele albastru nu se clamează cu voce tare, cordial, în aparenţă docil, îşi purta tenace, vocaţia intransigentă de frumuseţe, înaintând concentrat către un zenit al expresiei, către un punct fascinant, mereu în mişcare. H. H. Catargi nu a fost numai un mare pictor, el a însemnat pentru noi toţi o atitudine exemplară şi un climat etic, subliniază, cu autoritatea binecunoscută, Dan Hăulică în anul când artistul ne părăseşte, 1976.
( R.G.)
References
CEBUC, Alexandru, prefaţa catalogului expoziţiei de la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București, 1986-87
HĂULICĂ, Dan, prefaţa expoziţiei Secţiune printr-un atelier de la Galeria Nouă, București, 1975
SCHILERU, Eugen, prefaţa la catalogul expoziţiei artistului din iulie, 1965
Dimensions
custom 64,6x49,8
Description
ulei pe pânză, semnat și datat stânga jos, cu roșu, HHC, 72
ADDITIONAL INFORMATION
For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.
For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.
Detalii
Născut aidoma lui Pallady, într-o veche familie boierească, dar la o distanţă de 23 de ani, numai bună pentru a-i deveni emul, Catargi învaţă de mic copil în capitala Franţei unde, după primul război mondial, va continua Dreptul în paralel cu studiile de pictură la Academia Julian şi apoi Ranson (unde-l cunoaşte pe Pallady), având privilegiul să fie elevul lui Bonnard, Maurice Denis, Sérusier, Bissiére, Vallotton, dar mai ales al lui André Lhote şi Gromaire. Vizita prin marile muzee îi va trezi cultul, menţinut până la moarte, pentru Poussin şi Lorrain, întemeie-
torii clasicismului francez, trecut prin filtrul cézannian.
Aşa era şi structura sa sufletească, de sorginte clasică, un temperament meditativ cu înclinaţii vădite către o artă de rigoare şi nu de efect. Deşi anii de după 1947 l-au constrâns să reali-
zeze şi compoziţii inspirate de şantierele patriei, cu muncitori şi ţărani, pasiunea sa constantă şi de căpetenie se îndreaptă către peisaj şi natură statică. Plec de la o serie de schiţe făcute după natură, mărturisea artistul, urmate de mai multe documente de culoare în acuarelă sau în tempera.
Pânza intitulată Natură statică cu scoică, realizată cu patru ani înaintea morţii (1972) şi cu un an înaintea marii retrospective de la Dalles, face parte dintr-un lung şir cu această temă. Mai ales scoicile, ce-i aminteau de îndrăgita lume mediteraneană, erau nelipsite din atelierul său şi au influenţat atât compoziţiile lui Ion Pacea cât şi pe cele ale lui Ion Alin Gheorghiu, colegii şi discipolii săi mai tineri, de la atelierele din str. Pangratti. Marea şcoală pentru mine a fost şcoala naturilor moarte, declară Catargi. Acest lucru l-am deprins de la Pallady (care a stat în casele Catargi din 1944, când este obligat să părăsească Hotelul Bucureşti şi a lucrat cu H. H. Catargi, cu care se înrudea de departe, în acelaşi atelier, dându-i acestuia prilejul de a-l observa cu atenţie), "pasionat de natura moartă, pe care o aranja luni de zile pe aceeaşi masă de atelier şi o compunea timp îndelungat înainte de a o picta. Eu cred că pictorilor care n-au făcut niciodată naturi moarte le lipseşte ceva din mij-
loacele fireşti ale picturii. O disciplină a compoziţiei, a desenului şi a gândirii". Adică o construcţie care constituie scheletul viitoarei compoziţii. Apoi acestei compoziţii i se adaugă sensibilitate în raporturile dintre volume, linii şi, desigur, culori. Un lirism de esenţă gravă, nobilă, cu adevărat aristocratică, îmbracă toate formele care alcătuiesc compoziţia cu fructe, plante decorative, instrumente muzicale, scoici, pipă, evantaie, obiecte din imediata sa apropiere, dintr-un ansamblu impregnat de sentimentul intimului şi, totodată, de distincţie, cu care coexistă pentru că îi corespunde psihicului, educaţiei vizuale.
Clădite pe o armătură interioară puternică, naturile sale statice invită la meditaţie, nu în sensul clasicelor Vanitas ci, dimpotrivă, în sensul unei respiraţii vitale, străbătută de o seninătate visătoare, uşor melancolică, vădit nostalgică, dar fără nimic patetic, izvorâtă din spiritul cumpănit, stenic şi reflexiv al autorului lor. Străin de orice vanitate, sângele albastru nu se clamează cu voce tare, cordial, în aparenţă docil, îşi purta tenace, vocaţia intransigentă de frumuseţe, înaintând concentrat către un zenit al expresiei, către un punct fascinant, mereu în mişcare. H. H. Catargi nu a fost numai un mare pictor, el a însemnat pentru noi toţi o atitudine exemplară şi un climat etic, subliniază, cu autoritatea binecunoscută, Dan Hăulică în anul când artistul ne părăseşte, 1976.
( R.G.)
ADDITIONAL INFORMATION
For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.
For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.
References
CEBUC, Alexandru, prefaţa catalogului expoziţiei de la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București, 1986-87
HĂULICĂ, Dan, prefaţa expoziţiei Secţiune printr-un atelier de la Galeria Nouă, București, 1975
SCHILERU, Eugen, prefaţa la catalogul expoziţiei artistului din iulie, 1965
Dimensions
custom 64,6x49,8
Description
ulei pe pânză, semnat și datat stânga jos, cu roșu, HHC, 72
