124. Roata timpului

Mândrescu a modelat primele lucrări de sculptură în timpul liceului, la 18 ani realizând prima lucrare de succes, grupul statuar “Răscoala”. La Bucureşti ajunge în urma stagiului militar, pe care l-a îndeplinit în comuna Mihai Bravu de lângă capitală. Începând cu 1976 participă la cursurile Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, pe care le va frecventa până în 1980. O primă limpezire a bagajului stilistic se va formula în urma cutremurului din 1977, care va reprezenta un important pas evolutiv. Mândrescu îşi va reconsidera opinia despre figurativ, care de atunci va fi mereu încărcat de concreteţe, înţeles şi forţă. Va alterna mereu structurile abstracte cu cele pur formale, iar odată cu ciclul ”Structurile”, acest joc se va înlănţui continuu. În 1985 începe să modeleze seria ”Omul, Timpul, Spaţiul”. Acestă operă consemnează nu numai una dintre cele mai importante lucrări ale artistului, dar şi revenirea la sculptura figurativă. O revenire cu succes, ce fixează momentul nu numai pentru artist, dar şi pentru sculptura românească contemporană. În următorii ani continuă să aprofundeze înţelesurile acestei declaraţii despre existenţa omului, coordonând masa sculptată după aceleaşi principii perspectivale. În 1990 primeşte premiul revistei Flacăra pentru lucrarea ”Omul, Timpul, Spaţiul” şi tot în acelaşi an opera urma să fie transformată într-un monument de mari dimensiuni şi amplasată în Piaţa Universităţii din Bucureşti. Proiectul era respins de autorităţi sub motivaţia că lucrarea nu putea fi susţinută de rezistenţa pasajului. Traseul lucrării însă nu se opreşte aici. Un an mai târziu, Mândrescu participă cu una din variantele ciclului la Expoziţia Universală de la Sevilla şi tot în acelaşi an este prezentă la o expoziţie de grup la Viena, organizată de Ministerul Culturii. Pe acelaşi traseu, cu sprijinul Ministerului, lucrarea ajunge să fie prezentată publicului german şi celui chinez. În ceea ce priveşte realizarea, opera de față este construită pe mai multe planuri. Cel care coordonează opera, atât ca masă, cât mai ales ca principal element vizual este personajul. Mândrescu apelează la simbol pentru a oferi cu iscusinţă o încărcătură filosofică accentuată. Bărbatul pare îmbătrânit, chipul fiind cel care îl încarcă de valenţe multiple. Părul şi barba ne duc cu gândul la un înţelept nebun, dar şi la trecerea timpului transpusă pe chipul omului. Poziţia contorsionată este influenţată de jugul pe care îl poartă în jurul brâului, Roata timpului, care îl fixează pe om în natura ce îl înconjoară. De asemenea, roata poate reprezenta ciclicitatea universului, alternanţa în care omul se naşte şi moare. Personajul este prezentat drept ax al roţii, fiind direct influenţat de mişcarea continuă şi constantă pe care o poate imprima forţa de rotaţie. Impresia generală este aceea de subminare a forţei pe care omul o are, fiind adus la o reprezentare monumentală a unui titan în lanţuri, prins sub presiunea propriului mediu existenţial.

References

CEUŞESCU, Dana, MANDA, Sorin, “Mândrescu”, Ed. Gutenberg, Bucureşti, 2004

Dimensions

depth 161 cm, width 117 cm, height 125 cm, custom 117x125 adâncime: 161

Description

bronz, semnat şi datat pe roată, IM, (19)90

ADDITIONAL INFORMATION

For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.

For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.