The photos of the lot are informative and indicative, and cannot provide a highly detailed view of the object from all angles. We recommend a careful physical inspection of the lot before bidding.
The photos of the lot are informative and indicative, and cannot provide a highly detailed view of the object from all angles. We recommend a careful physical inspection of the lot before bidding.
Fire introvertită și ușor mizantroapă, Corneliu Michăilescu a urmat studii umaniste și de filozofie înainte de a se înscrie în cadrul Școlii de Belle Arte (1908 - 1912). A ales să-și continue studiile la Florența, fiind atras de opera renascentiștilor. A găsit însă în orașul italian o efervescență a revoluției artistice continue – cubism, expresionism, futurism.
Expoziția deschisă în 1922 în țară oferea imaginea unui stil mozaicat, care a fost apreciat de critică, dar care nu era destul de bun pentru exigentul Michăilescu care a ales să ia o perioadă de pauză tocmai pentru a-și cristaliza opțiunile și a-și sintetiza stilul. La redeschiderea Salonului Oficial, în 1924, avangarda era primită cel puțin cu suspiciune – Horia Igiroșanu se întreba într-o cronică a Salonului publicată în Clipa, ”ce caută la salon trăsniții: Marcel Iancu, Maxy, Mattis-Teutsch și alții, care se scaldă în aceeași apă?”
Deși critica viza întregul grup de artiști care veneau cu o viziune absolut nouă, iar el era premiat pentru lucrarea ”Păzitorii castelului”, aprecierile negative l-au determinat să se retragă din nou. A refuzat de asemeneea să participe la Expoziția Internațională organizată în decembrie de “Contimporanul” și până în 1926 nu s-a implicat decât în activitatea Sindicatului Artelor Frumoase.
După perioada eclectică a debutului, Michăilescu adoptă un scop clar – ”realizarea de valori plastice pure – formă și culoare.” A revenit în 1926 la Salonul Oficial, pentru a fi primit, ca și alți pictori cubiști, cu reticență. Atras de culorile vii, de descendență fovă, dar în egală măsură de maniera compozițională cubistă, Michăilescu nu neglijează nici una din aceste direcții, sintetizându-le pe ambele într-o manieră proprie de redare a realității. Tendința spre abstractizare a obiectelor și peisajelor este împinsă la limită, păstrând însă un echilibru al proporțiilor. Pasta este aplicată din abundență, însă în mase uniforme de culoare, care îi dau suplețe. Critica îi este favorabilă, fiind apreciat mai ales pentru fidelitatea cromatică cu natura, dar îi este, secundar, subliniat și regimul vizionar al artei.
Până în 1930 atitudinea artistului s-a schimbat complet, renunțând la izolare în favoarea implicării în viața artistică prin organizarea unor activități de popularizare a artei moderne prin discursuri și articole, cât și prin prezența constantă în expoziții. După nouă ani, în 1931, organizează o nouă personală în care expune 29 de uleiuri, 40 de desene și 2 acuarele. Dar nici această revenire nu este menită să dureze, în 1932 îmbolnăvindu-se, se retrage în satul Băneasa din apropierea Bucureștiului. Cu această ocazie Michăilescu descoperă resursele artei folclorice românești, realizând în această perioadă numeroase compoziții cu subiect popular sau religios, în tehnica guașei pe sticlă – datorită majorei influențe a icoanelor pe sticlă pe care le descoperă și îndrăgește pentru coloritul viu. Tehnica picturală este cea care i-a dat șansa aproprierii tehnicii cubiste, materialul folosit, sticla, ajutându-l în descompunerea perspectivală a spațiului.
Înainte de această asimilare a motivelor folclorice, Michăilescu adaptase influența suprarealismului tehnicii cubiste pe care și-o însușise. Din această sinteză au rezultat lucrări ca ”Treburile casei” în care regăsim elemente de inspirație folclorică – îmbrăcămintea, stilizarea motivului popular din partea de jos a tabloului – alături de elemente insolite, cum ar fi palmierul și casa africană din fundal. Procesul de deconstrucție a planurilor nu este acutizat, personajul feminin combinând elementele realiste cu cele cubiste, de perspectivă tăiată în planuri succesive. Paleta cromatică vie este inspirată din icoanele pe sticlă și din obiectele folclorice românești, în culori saturate. Contururile negre subliniază masele de culoare, contribuind la un tip de expresivitate decorativă a lucrărilor.
References
OPREA, Petre “Corneliu Michăilescu”, Ed. Meridiane, București, 1972
Dimensions
width 81 cm, height 100 cm, custom 81x100
Description
ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu negru, în monogramă, CM
ADDITIONAL INFORMATION
For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.
For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.
Detalii
Fire introvertită și ușor mizantroapă, Corneliu Michăilescu a urmat studii umaniste și de filozofie înainte de a se înscrie în cadrul Școlii de Belle Arte (1908 - 1912). A ales să-și continue studiile la Florența, fiind atras de opera renascentiștilor. A găsit însă în orașul italian o efervescență a revoluției artistice continue – cubism, expresionism, futurism.
Expoziția deschisă în 1922 în țară oferea imaginea unui stil mozaicat, care a fost apreciat de critică, dar care nu era destul de bun pentru exigentul Michăilescu care a ales să ia o perioadă de pauză tocmai pentru a-și cristaliza opțiunile și a-și sintetiza stilul. La redeschiderea Salonului Oficial, în 1924, avangarda era primită cel puțin cu suspiciune – Horia Igiroșanu se întreba într-o cronică a Salonului publicată în Clipa, ”ce caută la salon trăsniții: Marcel Iancu, Maxy, Mattis-Teutsch și alții, care se scaldă în aceeași apă?”
Deși critica viza întregul grup de artiști care veneau cu o viziune absolut nouă, iar el era premiat pentru lucrarea ”Păzitorii castelului”, aprecierile negative l-au determinat să se retragă din nou. A refuzat de asemeneea să participe la Expoziția Internațională organizată în decembrie de “Contimporanul” și până în 1926 nu s-a implicat decât în activitatea Sindicatului Artelor Frumoase.
După perioada eclectică a debutului, Michăilescu adoptă un scop clar – ”realizarea de valori plastice pure – formă și culoare.” A revenit în 1926 la Salonul Oficial, pentru a fi primit, ca și alți pictori cubiști, cu reticență. Atras de culorile vii, de descendență fovă, dar în egală măsură de maniera compozițională cubistă, Michăilescu nu neglijează nici una din aceste direcții, sintetizându-le pe ambele într-o manieră proprie de redare a realității. Tendința spre abstractizare a obiectelor și peisajelor este împinsă la limită, păstrând însă un echilibru al proporțiilor. Pasta este aplicată din abundență, însă în mase uniforme de culoare, care îi dau suplețe. Critica îi este favorabilă, fiind apreciat mai ales pentru fidelitatea cromatică cu natura, dar îi este, secundar, subliniat și regimul vizionar al artei.
Până în 1930 atitudinea artistului s-a schimbat complet, renunțând la izolare în favoarea implicării în viața artistică prin organizarea unor activități de popularizare a artei moderne prin discursuri și articole, cât și prin prezența constantă în expoziții. După nouă ani, în 1931, organizează o nouă personală în care expune 29 de uleiuri, 40 de desene și 2 acuarele. Dar nici această revenire nu este menită să dureze, în 1932 îmbolnăvindu-se, se retrage în satul Băneasa din apropierea Bucureștiului. Cu această ocazie Michăilescu descoperă resursele artei folclorice românești, realizând în această perioadă numeroase compoziții cu subiect popular sau religios, în tehnica guașei pe sticlă – datorită majorei influențe a icoanelor pe sticlă pe care le descoperă și îndrăgește pentru coloritul viu. Tehnica picturală este cea care i-a dat șansa aproprierii tehnicii cubiste, materialul folosit, sticla, ajutându-l în descompunerea perspectivală a spațiului.
Înainte de această asimilare a motivelor folclorice, Michăilescu adaptase influența suprarealismului tehnicii cubiste pe care și-o însușise. Din această sinteză au rezultat lucrări ca ”Treburile casei” în care regăsim elemente de inspirație folclorică – îmbrăcămintea, stilizarea motivului popular din partea de jos a tabloului – alături de elemente insolite, cum ar fi palmierul și casa africană din fundal. Procesul de deconstrucție a planurilor nu este acutizat, personajul feminin combinând elementele realiste cu cele cubiste, de perspectivă tăiată în planuri succesive. Paleta cromatică vie este inspirată din icoanele pe sticlă și din obiectele folclorice românești, în culori saturate. Contururile negre subliniază masele de culoare, contribuind la un tip de expresivitate decorativă a lucrărilor.
ADDITIONAL INFORMATION
For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.
For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.
References
OPREA, Petre “Corneliu Michăilescu”, Ed. Meridiane, București, 1972
Dimensions
width 81 cm, height 100 cm, custom 81x100
Description
ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu negru, în monogramă, CM