45. Bordei în pădurea de pe Plaiu

Unul dintre factorii decisivi ce au stat la baza enunțării acelor pași evolutivi ai artei lui Grigorescu îl regăsim în stabilirea definitivă a artistului la Câmpina, unde își va petrece, cu mici intermitențe ocazionate de călătorii de tratament( la Karlovy Vary), sau itinerare picturale prin Moldova sau Valea Prahovei, tot restul vieții. Statornicia, confortul oferit de un mediu de prieteni și definitivarea statului de maestru în viață au fost factori importanți în calificarea perioadei imediat următoare șederii la Câmpina drept etapa maturității depline. Așa cum îl întâlnim în mai toate monografiile dedicate pictorului de la Vlahuță încoace, Grigorescu este îmbrăcat în veșmântul ancestral , capabil să înscrie în harta spirituală românească micuțul oraș prahovean, fapt care se manifesta încă din timpul vieții. Mai mult decât atât, la un nivel minim de familiarizare, majoritatea a auzit de maestru de la Câmpina. Așadar, punând în ordine această interdependență dintre Grigorescu și locul pe care la binecuvântat, putem interpreta activitatea pictorului din perioada imediat periferică lui 1890 drept pseudo-afilieri la maturitatea artistică. Din punct de vedere al imaginarului dezvoltat, imediatețea Văii Prahovei reprezenta deja punctul central a operelor ce își găseau relevanța în mediul înconjurător cu mulți ani înaintea finalului de secol XIX. Ciclurile cele mai coerent care s-au dezvoltat și au persistat până în ultimii anii de creație, împământenite o dată cu venirea la Câmpina s-au axat pe proximitatea subiectelor ce îl impuseseră pe Grigorescu în arta națională: portretele de țărani și ciobănași, muntence și țărance în interior, care cu boi și priveliștile din natură. Calitatea primară a operei dezvoltate în acei ultimi 15 ani de creație ține de viziune, o viziune inconfundabilă ce s-a tradus prin contactul nemijlocit cu realitatea imediată, filtrată( sau nu) prin sensibilitatea lirică atât de pasională. Peisajul a fost cu adevărat câștigat atunci când Grigorescu a capacitat să racordeze stilul la acea viziune, prin propria-i opinie despre impresionism, valoarea lucrurilor și estetica coordonatoare. Câștigurile acestei ultime perioade, în special în maniera picturală, au constat în valorația oferită întregii compoziții, prin capacitatea artistului de a picta întregul dar și fracțiunile cu aceeași însemnătate și calitate a universului luminos. În plus, Grigorescu a reușit să împrumute din pictura cu personaje acea idealizare tipică ce îl împiedica să prezinte altceva decât frumosul și optimistul, astfel , peisajul său se înscrie în coordonatele unei topografii senzoriale cu adevărat reușite. Dealurile, vâlcelele, posadele, luminișurile, pajiștile străbătute de ciobănașii lui dragi, toate intră în imaginarul grigorescian și sunt transformate, în parte, în excelențe estetice, inaugurând fiecare în parte cicluri elocvente. Intercalarea temelor a reprezentat pentru Grigorescu ocazia unor interogații picturale ce țin de modalitatea proprie de a evalua mediul înconjurător. Amintirea, fie ea și succintă, a prezenței umane în peisaj, vine drept o reconfortare a pictorului către atmosfera cea mai prielnică, adică printre ființele îndrăgite. Dacă ni-l imaginăm pe Grigorescu la peisaj, călcând pajiștile prahovene, nu putem scoate din discuței factorul uman, chiar și atunci când pânza de pe șevalet trăia din verdele pădurilor, al văii, sau din albastrul cerului de vară. Așa îl descoperim pe Grigorescu și în cazul operei de față, unde pictorul a dorit să imortalizeze vechiul sălaș băștinaș, tipic populațiilor transhumante. Un bordei săpat în pantă, apărat de vicisitudinile vremii, construit probabil pe panta cea mai călduroasă a plaiului, este pictat de Grigorescu în maniera peisajului câmpenesc. Amintind de Barbizonul pictat în diminețile de primăvară, efervescența vegetală pulsează din pământul dur, dar nu diminuează cu nimic intensitatea nuanțelor teroase, tipică bordeiului de pământ.

References

BREZIANU, Barbu, ”Nicolae Grigorescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987. ENACHE, Monica (şi alţii), ”Călătorie în Bretania. Artişti evrei şi români descoperind cultura bretonă (catalog)”, MNAR, 2009 ENACHE, Monica (şi alţii), ”Grigorescu – pictor al naturii, (catalog)”, MNAR, 2008 VLAHUŢĂ, Alexandru, ”Pictorul Nicolae Grigorescu. Viaţa şi opera lui”, Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1910 DRĂGUŢ, Vasile, FLOREA, vasile, GRIGORESCU, Dan, MIHALACHE, Marin, “Pictura românească în imagini”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970

Dimensions

custom 40,5x26,5

Description

ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roșu, Grigorescu

ADDITIONAL INFORMATION

For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.

For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.