References

CIUCĂ, Valentin, „Aurel Băeşu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987

ulei pe pânză, 61 cm, 49,5x61, semnat dreapta jos, cu roșu, Aurel Băeșu

Băeşu studiază la Şcoala de Belle Arte din Iaşi, cu profesorii Gheorghe Popovici şi Constantin Artachino, într-o perioadă în care se făceau simţite unele schimbări de mentalitate în mediul academic, ca urmare a problemelor ridicate în 1906 de către Tonitza şi Dimitrescu. Modele pentru generaţia din care făcea parte erau Grigorescu, Luchian şi Tonitza, care milita pentru o artă desprinsă de temele limitative ale academismului sau de cele idilic-sămănătoriste şi dedicată, în schimb, reprezentării celor umili. Băeşu debutează la Salonul oficial din 1915, fiind încă în cel de-al treilea an de şcoală, dar imediat remarcat prin numărul mare de lucrări, care dovedeau însuşiri artistice excepţionale pentru un elev. Lucrările expuse cu această ocazie, precum şi în anul următor, erau îndeosebi peisaje, caracterizate de notaţia de tip impresionist şi de tendinţa către echilibru şi sinteză. Viziunile picturale ale artistului se confundau, în această perioadă, cu spaţiul prozei lui Sadoveanu, cu care artistul a avut de-a lungul timpului numeroase contacte. Aprecierea de care lucrările sale s-au bucurat s-a concretizat în decernarea premiului întâi Le comte de Noüy, de către Academia Română. În 1916 expune la Salon 74 de pânze care îi aduceau şi primele câştiguri ca artist şi astfel face încă un pas către consacrare. În 1919, la absolvirea şcolii, hotărăşte să îşi prezinte lucrările, alături de colegul şi prietenul său, Mihai Onofrei, publicului bucureştean, care îi primeşte cu entuziasm pe pictorii moldoveni. Lucrările alese de Băeşu, multe dintre ele peisaje în care era interpretată natura moldavă, precum şi portrete de oameni simpli, îl recomandau ca pe un artist cu o viziune conturată. Succesul expoziţiei îl impulsionează să îşi continue studiile în străinătate, alegând Institutul Superior de Artă din Roma. Se întoarce în ţară în 1922, însă lecţia italiană îşi lasă amprenta în planul creaţiei, mai ales în rafinarea paletei cromatice şi în adoptarea unei viziuni mai permisive faţă de decorativ. După ce o vreme abandonase genul naturii statice, în expoziţia din 1922 revine cu câteva lucrări remarcabile, compuse cu ştiinţă şi fantezie, care atrag atenţia comentatorilor operei sale. Opera prezentă demonstrează capacităţile imaginative şi compoziţionale ale artistului, prin alăturarea sugestivă a vasului cu flori, drapajului şi farfuriei decorate, toate în raporturi formale şi cromatice studiate. Băeşu este preocupat de redarea unei atmosfere misterioase, în care obiectele capătă semnificaţii simbolice. Aici decorul antropomorf al farfuriei comunică subtil cu relieful drapajului şi cu forma ca de rocă a glastrei de flori, oferind sugestia unui peisaj. (C. C.)

For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.

For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.