69. Medeea (legenda argonauților)

Vianu identifica în compozițiile pictorului Theodorescu-Sion ”vizualitatea specifică omului de la munte” transpusă în tendința de aglomerare a prim-planului cu volume pregnante, indiferent de tematica abordată. Pe această structură compozițională Sion recrează legenda Medeei și a Argonauților plecați în câutarea lânii de aur. Figura Medeei a inspirat artişti din cele mai diverse domenii de-a lungul secolelor. Literatura, artele plastice, teatrul, opera ori dansul sunt printre domeniile care au dat viaţă acestui personaj misterios din eposul legendelor. Spre deosebire de majoritatea figurilor mitice, ale căror atribute au rămas constante de-a lungul diverselor interpretări, Medeea a fost o figură în permanentă schimbare încă din antichitate, Pindar, Euripide, Apollonius şi Ovid numărându-se printre autorii în operele cărora aceasta prinde viaţă în cele mai diverse ipostaze. Figură complexă, marcată de dorinţe conflictuale şi o diversitatea de comportamente, Medeea a devenit treptat simbolul dihotomiei sine-celălalt, unind aceste două concepte pornind de la diferenţa în viziune specfică antchităţii greceşti, care opera o diferenţiere de atitudine, deopotrivă culturală, socială şi politică între greci şi ceilalţi, de obicei numiţi barbari. De fapt Medeea ridică posibilitatea de existenţa a celuilalt în propria persoană, a tipului de activitate perturbatoare care ameninţă din interior. Indiferent de varianta autorilor antici menţionaţi, Medeea este mereu prezentată ca o străină, o profană şi o iniţiatoare, o deschizătoare de drumuri. Ea este mereu cea exilată în interiorul Greciei, cea care vine din tărâmuri îndepărtate doar spre a pleca spre altele, după o scurtă perioadă în care a acţionat ca factor perturbator. Legenda o prezintă pe Medeea ca cea care îl ajută pe Iason să obțină lâna de aur în schimbul promisiunii că o va lua de soție. În diversele misiuni la care acesta este supus Muedeea se implică, folosindu-se mai ales de vicleșuguri, de unde și imaginea sa duală, inițial fiind prezentată ca o fecioraă-salvatoare. Aceeași Medeea este cea care va ucide pentru pasiunea sa pe fratele ei în momentul în care pleacă cu Iason, pe regele Creon și fiica acestuia Creuse, dar și pe proprii copii, pentru a-l pedepsi pe Iason pentru trădare. Pictorul a reușit să traducă în limbaj pictural elementele legendei. La malul mării, la marginea unei stânci, pe fundalul unui peisaj ce se regăseşte şi în alte opere din aceea;i perioadă, cum ar fi “Ovidiu în exil“, grupul de personaje din prim plan se profileaz monumental. Medeea ne este prezentată în ipostaza sa răzbunătoare, hotărârea cu care privește spre orizont marcând, probabil, momentul plecării de după obținerea lânii. Așa cum personajul masculin din prim plan poate să fie Iason, încununat de lauri după îndeplinirea misiunilor la care fusese supus. Între aceștia, de dimensiuni vizibil reduse, poate fi Absirt, fratele mai mic al Medeei, sacrificat pentru a putea pleca ori un simbol al copiilor celor doi. Complexitatea mitului ne obligă la o interpretare probabilă a structurii compoziționale, însă ceea ce surprinde este modul de reprezentare al Medeei, în ipostaza sa răzbunătoare, marcată de statura impresionantă, de fața puternic roșie și postura specific grecească. Theodorescu-Sion, în urma studiilor din Franța, revenise în 1908 în țară și se implică activ în viața artistică, participând la expozițiile Salonului, Tinerimii Artistice, societății Arta. În 1913 era mobilizat ca ofițer în campania din Bulgaria, numărându-se printre primii artiști care iau contact cu Balcicul. Un an mai târziu deschidea prima expoziție personală în care erau expuse lucrări din Mediterană și de la malul Mării Negre, executate pe drumul de întoarcere în țară, drum făcut cu vaporul de la Rotterdam. Vasile Morțun îi comanda, în 1915, ”în urma câștigării concursului, decorarea murală a Sălii de Consiliu a Primăriei din Constanța. Din cauza războiului lucrarea nu s-a mai executat, însă desenele executate de artist au intrat în colecția Victor Eftimiu. Alegerea lumilor inspirate din mitologie și antichitate ori a subiectelor din lumea vechiul Tomis este specifică perioadei de început a pictorului, în care este influențat de simbolism și art-nouveau. Lucrase grafică pentru publicațiile satirice în care abordase curentul din punct de vedere al elementelor stilistice, iar în 1913 transpusese poemul lui Macedonski, ”Excelsior” în proiectul decorativ ”Pe celălat tărâm.”

References

CLAUSS, James, JOHNSTON, Sarah, “Medeea: Essays on Medeea in myth, literature, philosophy and art“, Princeton University Press, 1997 PAVEL, Amelia, ”Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1967 SCHOBEL, Doina, CLONARU, Hariton, ”Ion Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1971

Dimensions

width 41 cm, height 33 cm, custom 41x33

Description

ulei pe carton, semnat și datat stânga jos, cu negru, TSion, 1927

Research information

Opera a participat la expoziția din 1915 a societății Tinerimea Artistică, alături de Ovidiu în exil (proiect decorativ)

ADDITIONAL INFORMATION

For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.

For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.