287. Cabaret

1868, Ştefăneşti - 1916, Bucureşti

Estimate

EUR 15.000 - 20.000

Session

Wed, 3 February 2016 19:30

La 22 de ani, Ștefan Luchian era foarte conștient de necesitatea studiului aprofundat, ce nu putea fi satisfăcut nici măcar prin anul petrecut la München, la Academia de Arte Frumoase, după cei 4 ani petrecuți pe băncile Școlii de Belle Arte din București. Chiar dacă întâlnirea cu Nicolae Grigorescu a constituit primul moment hotărâtor în formaţia artistică a lui Luchian, care spunea: „Tot ce ştiu am învăţat de la Grigorescu!”, Luchian simțea un vid în bagajul său pictural. Acesta a găsit în opera înnoitoare a lui Grigorescu revelaţia adevăratei picturi, prin care a putut să îşi întărească propria vocaţie, caracterizată de înclinaţia către libertate şi spontaneitatea expresiei. Ducând mai departe lecţia înaintaşului său, a căutat să redea accente grave ale realităţii româneşti, într-un stil caracterizat de forme simple şi culori strălucitoare, inspirat de arta populară. Având în vedere faptul că în 1890 stilul pictorului nostru era mai mult decât tributar creației de filieră grigoresciană (“Oi la pășune”, “Viței”, din catalogul Cercului Artistic din acel an, cat. 58, respectiv 61), schimbarea avea să fie profundă de îndată ce Luchian pleca în Franța. Chiar dacă a stat în Paris cu intermitențe, până în 1893, și nu s-a avântat direct în sânul academiilor de pictură de pe malurile Senei, arta acestuia avea să resimtă un suflu nou puternic, lesne de descoperit și în uleiul propus aici. Portretistica lui Luchian se află cuprinsă între două forme pe care le capătă umanismul său, una plină de compasiune şi duioşie, iar cealaltă critică. În cazul perioadei de creație și formare la Paris (1891-1893), Luchian nu va ezita să descopere arta impresioniștilor și începuturile modernismului (gruparea Nabis, postimpresionismul – Van Gogh, Gaugauin), și mai ales nu putea ignora creația lui Manet ce acaparase interesul publicului intelectual parizian (după dispariția prematură a acestuia). Conform lui Virgil Cioflec (primul monografist), și mai târziu confirmat de Ionel Jianu și Petru Comarnescu sau Theodor Enescu, uleiurile create de Luchian la Paris, în special cele localizate ca atare sunt în majoritatea lor opere inspirate de creațiile celebre ale epocii. Portretistica și compoziția lui Manet par să fie principala sursă de imaginar, fapt relevat și de compoziții ca “La auteuil”(conf. Theodor Enescu, “Femeia în roz”, conf. lui Jianu și Comarnescu) sau “Ultima cursă de toamnă” pe care Luchian le modelează în 1891 și 1892.

References

CIOFLEC, Virgil, “Luchian”, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 1924 COMARNESCU, Petru, „Luchian”, Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1955 COMARNESCU, Petru, „Luchian”, Ed. Tineretului, Bucureşti, 1965 JIANU, Ionel, „Luchian”, Ed. Căminul Artei, Bucureşti, 1947

Dimensions

width 22.5 cm, height 28.5 cm, custom 22,5x28,5

Description

ulei și acuarelă pe carton, semnat dreapta jos, cu brun, "LUKIAN (S)"

PROVENANCE

colecția Vasile Pastia.

ADDITIONAL INFORMATION

For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.

For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.

Similar lots