12. La arat

Întreaga operă artistică a lui Camil Ressu se integrează în spectrul picturii centrate pe exprimarea adevărului, un realism care, pe măsura trecerii anilor, a devenit în operele artistului tot mai semnificativ şi convingător prin însăşi esenţa lui. După mai multe studii în ţară şi străinătate, marele moment al debutului său artistic coincide cu perioada focului încă aprins al răscoalelor sângeroase, în urma cărora îşi vor face apariţia în rândul artiştilor operele de protest social. Alături de aceştia şi de tematica de ordin militant, Ressu iniţiază o serie de compoziţii inspirate din spaţiul rural, îndreptându-şi atenţia de această dată, asupra reprezentării vieţii ţăranului, un motiv ce va rămâne de-a lungul carierei, de predilecţie pentru pictor. Poposind la Vlaici (Olt), Ilovăţ (Mehedinţi), Măcin şi ţara Bârsei, Camil Ressu a aspirat la pătrunderea sensurilor celor mai adânci ale problemelor vieţii omului simplu, la înţelegerea misterului demnităţii şi forţei morale ale ţăranului. Încă de la primele sale manifestări, viziunea artistică a lui Ressu se conturează în jurul notelor grave şi al sobrietăţii. „Mocanii”, „Ţărănci din Vlaici”, „Înmormântarea la ţară” sunt compoziţii ce vorbesc simplu despre munca, viaţa şi obiceiurile oamenilor, ca valori tradiţionale. Anii 1906-1916 marchează prima perioadă artistică a lui Ressu, în care acesta se afirmă prin căutarea unui nou model de reprezentare a ţăranului şi a vieţii de la ţară, operând o distanţare faţă de tot ceea ce reprezenta convenţionalul şi inspirându-se direct din arta figurativă populară. Momentul 1911 şi prima participare a lui Ressu la expoziţia societăţii „Tinerimea Artistică”, ne pun într-adevăr în faţa unor opere de inspiraţie pur românească. După marele Grigorescu şi imaginea realistă, iar mai apoi idilică a ţăranului, un nou tip de pictură avea să apară prin arta lui Ressu. Ineditul artei acestuia îşi găseşte sprijin în interesul manifestat la nivel european pentru „primitivism”, privit ca o reîntoarcere la origini şi la căutarea valorilor estetice în arta populară, ţărănească. Despre operele sale ne vorbeşte însuşi artistul într-unul din interviurile acordate revistei „Flacăra” (1951): „Dacă tablourile mele de odinioară inspirate din viaţa ţăranilor sunt reuşite, aceasta se datoreşte faptului că-mi alegeam cele mai interesante tipuri, pe care le studiam şi le adânceam în răstimpul multor şedinţe de poză, până când izbuteam să pătrund ceea ce era caracteristic şi esenţial. Stăteam de vorbă cu ei, străduindu-mă să-i cunosc, să le urmăresc existenţa şi să-mi fac o imagine reală cu privire la aspectele traiului de la ţară.” Cuvintele artistului vin să reîntregească o viziune mai generală a societăţii ce corespundea unui anume spirit al vremii - acela de afirmare a adevărului şi de exprimare a tristeţilor precum şi a bucuriilor oamenilor pământului - aducând o contribuție importantă, prin penel sau cuvânt, la consolidarea imaginii eroice a lumii ţărăneşti. Cu aceste novitale în plan artistic se puneau bazele artei moderne şi, odată cu acestea, se încerca orientarea iubitorilor şi a cunoscătorilor de artă către inovaţii. Evenimentele celui de-al doilea război mondial şi începutul anilor ’20 vor produce o schimbare în stilul lui Ressu, acesta selectând din varietatea mijloacelor de expresie doar pe cele care puteau formula viziunea sa plastică, în care desenul trebuia să devină mai evident, paleta să fie redusă la câteva culori temperate, cu scopul de a accentua volumele şi a reda o imagine cât mai monumentală. Această sinteză, simplificare, va avea un unic rezultat în creaţiile lui Ressu după 1920: intensificarea calităţii de expresie. În sfera acestei autenticităţi se înscrie şi opera „La arat”, o pictură inspirată din lumea rurală, a oamenilor ce aparţin ogoarelor. Asemeni majorităţii operelor lui Ressu, lucrarea „La arat” este localizată în ţinuturi săteşti din zona de deal şi împrejurimile acestuia. Compoziţia este structurată pe mai multe planuri orizontale în care se succed brazde de pământ, câteva case aşezate la poalele dealurilor, munţii şi suprafaţa cerului străbătut cu repeziciune de nori, obturând voit, orice sursă de lumină. Lumina crepusculară și trăsăturile sumare ale corpului ţăranului ce-şi urmează plugul prin mişcări ample creează o anumită atmosferă de ceremonie, aproape ritualică, înscriind prezenta operă în categoria compoziţiilor de mare valoare ale artistului, a compoziţiilor cu rezonanță pur românească.

References

ENESCU, Theodor, „C. Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984

Dimensions

height 46 cm, custom 64,5x46

Description

ulei pe carton, semnat stânga jos, în creion, C. Ressu

ADDITIONAL INFORMATION

For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.

For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.