Ștefan Câlția a urmat Școala de Arte de la Timișoara sub îndrumarea profesorului Julius Podlipny (1898 – 1991), desăvârșindu-și apoi studiile la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la clasa lui Corneliu Baba. În anul 1970, odată cu absolvirea studiilor susține prima sa expoziție personală la sala Kalinderu din București. Genul pictural pe care îl abordează Ștefan Câlția se înscrie în zona realist-fantastică. Artistul își asumă funcția de povestitor în imagini și atribuie picturii sale o funcție narativă. Înclinația către valori, tradiție, și divinitate se transpune, uneori, într-una din temele sale predilecte: zborul. Se inspiră din poveștile construite de Pieter Bruegel și din compozițiile complexe ale lui Hieronymus Bosch. Participă la numeroase expoziții, atât în țară, cât și peste hotare: Expoziția de artă românească contemporană, Philadelphia (1973); Bienala internațională de artă, Madrid (1973); Expoziții personale în Norvegia, Italia, Grecia, Danemarca și România (1977 – 1996); Expoziție personală, Performing Arts Center, Tel-Aviv, Israel (1998) ș.a. Iar lucrările sale se găsesc în numeroase colecții publice și private, dintre care amintim Muzeul de Artă Contemporană din Oslo; Muzeul HR Giger din Gruyére, Elveția; Muzeul Național de Artă Contemporană din București sau Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.