43. Icoană pe glajă, ”Deisis”, zugrav Nicolae Furnică, Brașov, 1827, raritate absolută, provine din colecția avocatului Constantin Vișinescu

Iisus este reprezentant tronând, în calitatea sa de Împărat și Mare Arhiereu, așezat pe o pernă de culoare roșie. El susține cu stânga Evanghelia și cu dreapta binecuvântează. Este înveșmântat cu stihar de culoare neagră, decorat cu manșete brodate cu aur, omoforul și nabedernița decorate cu cruci. La gât poartă engolpion. Tronul monumental este decorat schematic cu motive florale din vrejuri de acant stilizate, trasate grafic. De o parte și de alta a tronului, în atitudini pioase, sunt reprezentați intercesorii, acest lucru îi conferă icoanei și calitatea de „Deisis”, Maica Domnului poartă maforion roșu și palla roșu-albastru, decorat cu motive vegetale, iar Sfântul Ioan Botezătorul poartă himation roșu. Tronul ocupă un loc important în compoziție, iar la baza șezutului, în capetele colonetelor gasim două inscripții: una de donator cu textul, scris cu negru în chirilă ”Cu c[h]eltuiala D. Nicoliță Stinge 1827” și semnătura ”zugravită de Neculae Furnică”. Modeleul chipurilor a fost executat cu ajutorul unei pensulații fine, volumele fiind redate prin degradeuri, cu treceri fine de la lumină la umbră. Cerul este decorat cu stele de culoare roșie și neagră. Pe cer sunt reprezentați Soarele și Luna ca simbol al dualității. (M.B.) Stare de conservare: prezintă o mică fisură in colțul din stânga-jos.

Dimensiuni

width 63 cm, height 69.5 cm

Descriere

tempera și foiță de aur pe glajă, ramă băițuită și vopsită, cu șforț

Informații documentare

Valentina Popa, în articolul său ”Contribuții la cunoașterea picturii din Țara Oltului”, publicat în ”Revista Muzeelor și Monumentelor. Muzee, 1981, nr. 9”, menționează că piesele provenind din acest centru sunt întâlnite doar în partea vestică a Ţării Oltului, în special în jurul satului Comăna de Sus (Părău, Grid, Veneţia de Jos, Comăna de Jos) și sporadic în zonele învecinate, cum ar fi Rupea și Ţara Bîrsei. Astfel, pe baza acestei arii de răspândire, putem deduce că Neculae Furnică a activat într-un sat estic al zonei Făgărașului. Știm că, în perioada cuprinsă între prima jumătate a secolului XVII și începutul secolului XIX, în satul Comăna de Sus a existat o glăjărie de unde zugravii își procurau materia primă. Până la descoperirea icoanei semnate, icoanele din acest centru erau atribuite regiunii Făgăraș-Rupea, fiind recunoscut și ca centru Comăna de Sus în literatura de specialitate. Tot aici a fost identificată o parte din creația și viața acestui zugrav, precum și o icoană datată 1831. Astfel, putem presupune că Neculae Furnică a activat ca zugrav între sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX și că a fost iconarul ”necunoscut” contemporan cu Gheorghe Părău. Icoanele realizate de Neculae Furnică sunt, de obicei, de dimensiuni medii (45x40 cm), cu o compoziție simplă. Desenul este naiv, fiind ușor observabile stângăciile, iar contururile sunt limitate la liniile esențiale ale temei pictate. Paleta cromatică este redusă la câteva culori: alb, roșu, albastru și verde. Zugravul folosește tonuri pure: roșul pentru veșminte, alb pentru fețe și mâini, iar negrul pentru contururi. Fondul icoanelor nu conține elemente decorative sau arhitecturale, fiind de obicei albastru, cu stețute roșii și/sau negre, iar personajele se remarcă astfel foarte bine. Personajele sunt redată frontal, în echilibru compozițional, acoperind aproape întreaga suprafață a sticlei. Rama și capacul sunt realizate din lemn de brad, cu o grosime de patru-cinci centimetri. Așadar după cum afirma și Elena Băjenaru în ”Icoane si iconari din Țara Făgărașului”: ”compoziții, lipsa oricărui element arhitectural, cromatică restrânsă, ne îndreptățesc să afirmăm ca aceste piese au fost realizate de un iconar din nord stabilit aici, în zona Făgărașului.” (M.B.)

Lot.notes

datat, semnat și localizat, central, pe tron, cu negru: ”Cu c[h]eltuiala D. Nicoliță Stinge 1827” și ”zugravită de Neculae Furnică”.

Provenienţă

Constantin Vișinescu s-a născut în anul 1920 la Constanţa. Între 1930-1937 urmează cursurile Colegiului ”Gheorghe Lazăr” din Bucureşti, iar în anul 1938 este admis la două facultăţi: Drept, Litere şi Filosofie. La sfârşitul anului 1940 este trimis pe frontul de est împotriva URSS, unde va lua parte la luptele pentru eliberarea Basarabiei. În 1943 este rănit şi declarat invalid de război. Ignoră această situaţie şi pleacă în continuare pe front. În 1944 cade prizonier şi este trimis în lagărul Wosnesensk pe Bug, de unde, împreună cu alţi trei camarazi, evadează şi ajunge în ţară unde este arestat de trupele de ocupaţie sovietică, pentru dezertare. Parchetul militar constată însă că nu există temei legal pentru trimiterea sa în judecată şi este eliberat. Ca avocat stagiar a lucrat în biroul lui Istrate Micescu şi apoi în biroul lui Ion Valjan. În 1951, fiind avocat al apărării în procesul sioniştilor de la Bucureşti, este arestat de Securitatea regimului. După o lungă anchetă, este trimis în lagărul de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, de unde este eliberat în 1954. După eliberare își reia activitatea juridică şi în 1972 primeşte din partea guvernului Republicii Federale Germane decoraţia ”Das Verdist Kreuz” pentru merite juridice. În 1990 înfiinţează Asociaţia Culturală de Prietenie România-Israel. În anul 1996, Preşedinţia României îi acordă ”Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial” pentru servicii militare aduse statului român.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.