Roxana Scripcaru
Șef Birou Evaluare Artă Românească Postmodernă & Contemporană
17C. Principesa Marioara
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
17C. Principesa Marioara
1881, București - 1952, București, România
Estimare:
EUR 250 - 450
Adjudecat
EUR 450
Bibliografie
GHILIA, Liliana, Măști funerare din Patrimoniul Muzeului Municipiului București, https://bmim.muzeulbucurestiului.ro/fisiere/21-Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-Muzeografie-XXI-2007_339.pdf. https://artasiartistivizuali.ro/resurse/istoria-artei/masca-istoric-simbolistica-rol-in-arta-contemporana/.
ipsos, 40 x 17 x 30 cm
Wilhelm Becker s-a remarcat ca un artist deosebit de prolific, realizând de-a lungul vieții sale numeroase lucrări de artă, medalii și plachete inspirate din teme istorice, culturale și militare, care reflectă atât talentul său tehnic, cât și interesul profund pentru evenimentele și personalitățile epocii sale. Deosebit de impresionantă este și colecția sa de măști mortuare, care constituie un valoros document artistic și istoric. Becker a realizat mulaje după chipurile unor personalități marcante ale vremii, reușind să surprindă cu fidelitate trăsăturile și expresivitatea acestora.
Printre figurile imortalizate se numără: Ion C. Brătianu, Take Ionescu, Octavian Goga și Regina Maria a României, personalități care au jucat roluri esențiale în viața politică și culturală a României. Prin aceste lucrări, Becker nu doar că a creat opere artistice de mare valoare, ci a contribuit și la păstrarea memoriei unor figuri istorice importante. Printre măștile mortuare pe care acesta le-a realizate se află și cea a Principesei Măriuca. Principesa Maria a României a fost singurul copil al regelui Carol I și al reginei Elisabeta ai României. În calitate de primă principesă a României, a fost remarcată încă din copilărie pentru dezvoltarea sa intelectuală precoce.
În contextul unei epidemii de scarlatină care afecta țara în acea vreme, principesa Maria a contactat boala în București și a fost ulterior transferată la Castelul Peleș în speranța unui tratament eficient. Cu toate eforturile depuse, aceasta s-a stins din viață la vârsta de doar trei ani și jumătate. În ceea ce privește realizarea măștii mortuare, aceasta reprezintă chipul delicat al Principesei Maria a României, realizată în ipsos, piesa redă cu fidelitate trăsăturile copilărești: fruntea netedă, ochii închiși și nasul fin conturat sugerând o expresie de liniște și serenitate.
De asemenea, aceasta nu este tocmai o mască, este însă un mic portret modelat în ipsos, care a fost făcut după fotografia principesei Măriuca, pe patul de moarte al acesteia din aprilie 1874.
Măștile funerare au reprezentat întotdeauna piese interesante datorită capacităților lor expresive și bogatei lor semnificații în ceea ce privește ritualurile laice. Măștile funerare asigurau protecția spiritului și recunoașterea în viața de apoi. Colajul măștilor este realizat din ghips, înainte de pregătirea defunctului pentru slujba de înmormantare. Ghipsul se așează pe fața persoanei pentru a preleva forma feței și trăsăturile, iar apoi este construită din diverse materiale. Măștile funerare sunt obiecte ritualice de o importanță istorică și culturală deosebită, utilizate în diverse civilizații antice pentru a acoperi chipul celui decedat. Măștile funerare transcend simpla reprezentare fizică, fiind un amestec de artă, credință religioasă și tehnologie străveche de conservare a memoriei.
Acestea reprezintă mulaje, de obicei din ceară sau ghips, realizate după fața unei persoane decedate, servind drept ”ultimul chip” al acesteia pe pământ și o mărturie fizică a existenței sale.
În Europa, măștile mortuare au început să fie folosite pentru a crea efigii funerare. Măștile permiteau sculptorilor să creeze portrete fidele ale regilor și nobililor, chiar dacă aceștia mureau departe de locul înhumării. Astăzi, măștile mortuare sunt considerate piese de patrimoniu. Deși pot stârni sentimente contradictorii, ele oferă o legătură directă cu fizionomia reală a personajelor istorice, fiind expuse rar din cauza naturii lor intime și a emoției puternice pe care o transmit.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
Roxana Scripcaru
Șef Birou Evaluare Artă Românească Postmodernă & Contemporană
Alte loturi asemănătoare
145. Medalie ”Monumentul Marelui Rege Ferdinand I”, gravor Emil Wilhelm Becker, 1940
Preț de pornire:
EUR 50
Adjudecat
EUR 2.000
53. Ornament arhitectural în stil Neo-Românesc, decorat cu vas, elemente florale stilizate și feston ornat cu motiv rais-de-cœur
Estimare:
EUR 100 - 200
Adjudecat
EUR 900
