95. Caiet Emil Cioran, conținând manuscrisul unei părți din "Amurgul Gândurilor" ("Hrăniți-l cu pâinea și cu apa întristării ...”), cca. 1940, raritate absolută, piesă de colecție (50 de file)

Manuscrisul reprezintă o parte din cuprinsul cărții ”Amurgul Gândurilor”, și anume paginile 62-82 ale volumului tipărit la editura Humanitas în anul 1994. Textul este scris pe un caiet tip dictando, de producție franceză, format B5, cu 22 - 24 rânduri în plină pagină și 50 de file scrise. Pe copertă 1 regăsim titlul inițial al lucrării, ”Breviar de mâhniri”, scris pe diagonală; în partea superioară se poate citi cugetarea, cu litere de mici dimensiuni: ”Hrăniți-l cu pâinea și cu apa întristării” și numărul caietului, ”III”. Textul este scris cu cerneală neagră și prezintă ultima corectură a textului înaintea trimiterii la tipar, la paginile 1, 4, 9, 10, 13, 16-21, 23-29, 31-35, 39-42, 45-47, 49 și 50, cu intervenții pe text făcute de Emil Cioran. La pagina 21 este prezentă o rupere de text, probabil inițial marcând un nou capitol, marcat prin cifra ”VI”.

Dimensiuni

width 17 cm, height 22.5 cm

Informații documentare

“Amurgul gândurilor” este ultima carte publicată în țară de Emil Cioran, în 1940, după “Pe culmile disperării” (1934), “Cartea amagirilor” (1936), “Schimbarea la față a României” (1936), “Lacrimi și sfinți” (1937). Deja aceste volume, la care se poate adăuga “îndreptar patimaș”, rămas inedit până în 1991, reprezintă o opera cu trăsături distincte în peisajul epocii, când se impuneau strălucite voci individuale, conturând profilul marii generații a anilor '30: Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu. Efervescența spirituală fără precedent, centrată pe temele fundamentale ale crizei lumii moderne și statutului nostru psihologic și istoric, conținea parcă presimțirea perioadei ingrate a anilor totalitari. Unele idei s-au exilat cu autorii lor cu tot, intrând în patrimoniul european, clasicizându-se. Așa s-a întâmplat cu lucrarile savante ale lui Mircea Eliade, cu teatrul lui Ionesco, cu filozofia fragmentară la Cioran. Ultimul va deveni etalon stilistic al limbii franceze, dominând, în ciuda existenței sale austere, șcena literară pariziană. Cioran a fascinat de la început prin ideatica sa eretică de un pesimism etanș, căreia i-a asociat o retorică aforistică percutantă în “Amurgul gândurilor” se aprofundează sensibilitatea crepusculară aleasă chiar de la debut, si se anticipează în același timp, evoluția în limba franceză de o remarcabilă consecvență atitudinală. Registrul tenebros al profetismului negru ridică mereu problemele hamletiene ale dialecticii Viață-Neant. La obsedanta oscilație “a fi? a nu fi?”, gânditorul a dat un răspuns cu titlu definitiv, în nenumărate nuanțe: nici una, nici alta. Nu există scăpare în fața decadenței, a descompunerii, care, paradoxal, constituie un prilej de jubilație în deznădejde – acesta este laitmotivul volumului cu nume agonic, wagnerian. De altfel, compozitorul german pare să patroneze melancolia crepusculară seducătoare a lui Cioran: “…în încântarea wagneriana valuri indepărtate și pline de amurg tălăzuiesc în preajma tâmplelor obosite sau răstoarnă peste vine adormite leacuri de vis si de pieire”. Fraza este plină de cuvinte-cheie, apte să definească o sensibilitate vie dar ultragiată, ce elogiază extincția dorindu-și. totuși, extazul.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.