61. Studii de vioară (Yehudi Menuhin)

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

Întreabă-mă despre acest lot

Roxana Scripcaru

Șef Birou Evaluare Artă Românească Postmodernă & Contemporană

0736 381 153 roxana.scripcaru@artmark.ro

61. Studii de vioară (Yehudi Menuhin)

Corneliu Baba

1906, Craiova - 1997, Bucureşti

Estimare:

EUR 4.000 - 7.500

Adjudecat

EUR 15.000

Bibliografie

ȘUȘARĂ, Paul, ”Corneliu Baba”, Editura Monitorul Oficial, București, 2013. BABA, Corneliu, ”Confesiuni și Jurnale”, volumul I: 1944-1965, ed. îngrij. de Maria Muscalu Albani, Editura Muzeul Național de Artă al României, București, 2018.

ulei pe pânză, 80 x 60 cm

Provenienţă

colecția sculptorului Vladimir Sulschi, anii '60

Corneliu Baba deprinde ”alfabetul și gramatica elementară a desenului și picturii”, după cum el însuși afirmă, încă din fragedă copilărie. Atelierul tatălui său, pictorul Gheorghe Baba, îi va servi drept prim lăcaș de exprimare a imaginarului său creator. Baba se remarcă de-a lungul vremii îndeosebi în rolul de portretist. Abordează în mod recurent motive și teme pe care le dezvoltă într-un număr impresionant de picturi și desene. Identificăm în opera artistului ciclul ”Spaimelor”, în care putem observa asemănări cu Munch sau Goya, ciclul ”Regelui nebun” sau ciclul dedicat vieții rurale. Predilecția către ființa umană se transpune în desene și picturi consacrate unor importante personalități culturale sau persoane publice. Nume ca Mihail Sadoveanu, Lucia Sturdza Bulandra, George Enescu, Nicolae Tonitza, Tudor Arghezi, Yehudi Menuhin, Anatole France, Goethe sau Balzac apar adesea în opera lui Corneliu Baba. Artistul îi admiră pe Iser, Pallady sau Tonitza și mai cu seamă pe Gheorghe Petrașcu. Își începe studiile la Academia de Belle-Arte din București sub îndrumarea lui Constantin Artachino și își desăvârșește formarea artistică la Iași. În paralel, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie, îi citește pe Anatole France, Balzac, Flaubert sau Dostoiesvki, frecventează spectacole de operă, vizitează galerii de artă și petrece mult timp la Biblioteca Fundațiilor Regale. Artistul preia, în mod firesc, teme filosofice pe care le transcrie în opera sa drept reflecții asupra formelor și a cromaticii. Paleta sa evocă prezența subiacentă a întunericului și un limbaj plastic supus nocturnei. Virtuozitatea sa constă în abordarea laturii dramatice a existenței și a prelucrării acesteia în adevărate opere de artă. Copilăria artistului a fost profund marcată de pasiunea pentru muzică, pasiune ce s-a materializat într-un studiu asiduu al viorii. În anul 1920, Corneliu Baba îl ascultă pentru prima oară pe George Enescu la Teatrul Național din Craiova. Aprecierea sa față de compozitorul și muzicianul român se concretizează într-o serie de lucrări dedicată artistului. George Enescu nu este, însă, singurul violonist pe care Corneliu Baba l-a zugrăvit în pânzele sale. Profilul și kipa artistului din opera de față ni-l dezvăluie pe dirijorul și violonistul Yehudi Menuhin, care apare, de asemenea, și în câteva dintre desenele maestrului Baba, incluse în colecția Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Născut la New York, Menuhin ajunge în anul 1927 în România, unde va începe studiul viorii alături de George Enescu, care îl va influența profund în evoluția sa artistică.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.