3. Sevilla

După cei doi ani petrecuţi în Venezuela, Mutzner îşi continuă ciclul de călătorii şi revine în Europa, unde, în 1920, poposeşte la Sevilla. Mediul artistic de aici era la fel de efervescent ca în cea mai mare parte a Europei, tipic perioadei interbelice, iar Mutzner nu se va sfii în a se ralia la mişcările întâlnite, participând la o expoziţie de grup a artiştii autohtoni, la Palatul Artelor Frumoase din capitala andaluză. Capacitatea pictorului de a îşi împroprietări surse de inspiraţie diferite îl va ajuta în traspunerea motivelor specifice întâlnite în locurile pe care le-a vizitat. Astfel şi perioada petrecută în Sevilla va fi caracterizată de opere ce ne relevă elementele culturii spaniole şi, ca un rezultat direct al procesului de aculturaţie, universul lui Mutzner este inundat de spiritul latin. Atunci când nu realiza peisaje, compoziţia devenea tributară unui cumul de influenţe revelatoare universului înconjurător, astfel apar imagini din cafenele, saloane de seară sau pieţe. În plus, tehnica picturală folosită de Mutzner în acea perioadă îi oferea convergenţa dintre stil şi tema aleasă. Pointilismul este cel care îl ajută pe Mutzner să se exprime indiferent de subiectul abordat, tehnica fiind un rezultat independent. În acelaşi an, 1921, Mutzner picta interioare iberice ori pieţe şi peisaje tunisiene, fără a pierde nimic din farmecul şi atmosfera atât de individualizată în fiecare dintre cele două locaţii. Apropierea de tehnicile neo-impresionismului se explică prin răspunsurile pertinente pe care arta unui Signac sau Seurat le oferea în contextul european. Studiul exact al pensulaţiei şi teoriile culorii şi opticii intuite de cei doi vor reprezenta o sursă primară de interogaţii, care îi vor oferi lui Mutzner toate premisele unei încadrări stilistice. Chiar dacă perioada sa pointilistă ocupă o durată însemnată de timp, lucrările sale se vor corela mai mult cu spiritul pur impresionist, decât cu cel aproape tehnic al lui Signac. Analizând lucrarea de faţă descoperim cum Mutzner mânuieşte culorile într- o manieră personalizată, diferită de metoda aproape ştiinţifică a maestrului francez. Se foloseşte însă de pensulaţia tipic pointilistă şi reuşeşte să construiască compoziţia pornind doar de la atributele optice ale stilului. Culoarea este descărcată în mici porţii pure, repetitive, iar spectrul cromatic este îndeajuns de generos pentru a realiza contraste valorice expresive. Practic, lucrarea este încadrată în complexul formă-culoare, unde forma este indisolubil legată de tuşă. Îndrăgostit de lumină, de atmosfera solară, Mutzner reuşeşte să introducă efectul luminiscent tocmai prin atributele unei game alese de culori. Pe toată suprafaţa lucrării se observă cum pictorul nostru nu separă niciodată două planuri alăturate. Pensulaţia virează în fiecare direcţie, iar intercalarea tonurilor calde şi reci produce efectul dorit de lumină. Într-o strălucire rubinică a materiei pictate, atmosfera este mereu detensionată, maleabilă, forma fiind intuită doar. Chiar dacă suprafaţa pare încărcată de culoare, Mutzner reuşeşte să evite saturaţia, iar ambianţa completează motivul pictat. Construită în două planuri, lucrarea ne invită să ne integrăm pe rând în cele două instanţe prezentate. Prim-planul este static, evocând un grup spectator, care de altfel îl conţine şi pe pictor (personajul din stânga, purtând bască, surprins din profil). În planul doi, dansul prezentat atrage atenţia privitorului, personajele fiind prezentate în mişcare, mai greu de realizat, dar lesne de intuit. În ansamblu, scena de cabaret, salonul, spectatorii, arhitectura interiorului sunt doar elemente formale ce au menirea de a reprezenta suportul estetic necesar unei picturi expresive, cu puternice accente decorative. Cadenţa cromatică înlănţuită de Mutzner produce o atmosferă vibrantă, efervescentă, iar planurile se substituie formei şi astfel se integrează în spaţiu.

Bibliografie

MARIAN, Rodica, “Samuel Mützner 1884 – 1959”, Ed. Antet, Bucureşti, 2005 PAVEL, Amelia, “Pictori evrei din România”, Ed. Hasefer, Bucureşti, 1996 PAVEL, Amelia, “Pictură românească interbelică – un capitol de artă europeană”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996

Dimensiuni

width 20 cm, height 25 cm

Descriere

ulei pe lemn, semnat, localizat şi datat dreapta sus, cu negru, S. MUTZNER, SEVILLA, 1921

Informații documentare

Opera a participat la Expoziţia “Samuel Mutzner în colecţii particulare bucureştene” organizată de Muzeul Naţional de Artă şi Muzeul Colecţiilor de Artă, Bucureşti, 2001; figurează în catalogul expoziţiei la categoria 16

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.