17. Natură statică cu fructe

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

17. Natură statică cu fructe

Mihail Ştefănescu

1843, Ploieşti - 1900, Cannes

Estimare:

EUR 2.000 - 3.000

Adjudecat

EUR 3.250

Bibliografie

DUMITRESCU, Viorica, “Un pictor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; Mihail Ștefănescu” în S.C.I.A., 1965, vol II, pag. 332-341 VOINESCU, Teodora, “Arhitecți, pictori și sculptori, bursieri ai statului în străinătate, 1840-1877” în Analecta, 1946, nr. 3, pag. 24-27

ulei pe pânză, 69 cm, 0 g, 56,5, semnat stânga jos și datat dreapta jos, cu roșu, M. Ștefănescu, 1864

Aflat în prima serie de elevi ai proaspetei Școli de Belle Arte, Mihail Ștefănescu s-a regăsit sub imediata îndrumare a celor dintâi profesori ai instituției, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu și C.I. Stăncescu. Primii ani ai carierei, dar și perioada imediat absolvirii, ne indică faptul cel dintâi profesor este cel care a exercitat influența cea mai pregnantă. Natura statică prezentată aici ne relevă măiestria unui elev în anul întâi la Școala de Arte Frumoase, în care suflul lui Aman vibrează evident în penelul tânărului artist. În studiul dedicat lui Mihail Ștefănescu de către Carmen Dumitrescu în S.C.I.A. 1965, autorul amintește o “Natură statică cu pepene și struguri”, datată 1864, care, în lipsa altei lucrări din acea perioadă de studii, ar fi oferit date certe despre valoarea imediată pe care o atinge opera pictorului. Iată astăzi o lucrare cu aceeași temă și aceeași datare ce nu poate fi cu nimic mai puțin relevantă într-un studiu asupra vieții și operei puțin cunoscutului Mihail Ștefănescu. Tot din anii de studiu putem aminti un element biografic la fel de interesant: în 1868, Ștefănescu participa la a doua Expoziție a Artiștilor în Viață, unde, cu o compoziție inedită, un “Studiu de craniu”, primea medalia cls. a III-a, la fel ca mai cunoscuții Carol Szathmari, sau chiar profesorul C.I. Stăncescu. În plus, valoarea pe care o atingea pictura lui Ștefănescu era certificată în epocă prin câștigarea de pe primul loc a bursei pentru străinătate, când, în 1869, avea întâietate în fața unui viitor nume important al artei moderne românești, Sava Henția.(I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.