Bibliografie

ENE, Elena, VIDA, Mariana, ”Gravura în relief, 1900 – 1950”, București, 1997

sepia pe hârtie, 40x57, semnat și datat stânga jos, în creion, Anestin, (1)946; semnat dreapta jos, cu negru, Anestin

Ion Anestin a reintrat în atenția publicului în perioada iunie 2006 – aprilie 2007 când Cabinetul de Stampe și Gravuri al Muzeului Național de Artă al României a organizat expoziția ”Ion Ion la Vremea”, recuperând popularitatea eroului de desen caricatural creat de artist și ”exploatat” în ziarele vremii în perioada 1935 – 1943. Artist ce a marcat profund caricatura românească modernă, Ion Valentin Anestin provenea dintr-o familie în care bunicul fusese actor, prieten cu I. L. Caragiale, iar tatăl desenator la Primăria Capitalei. A fost student al Academiei de Arte Frumoase din București, unde a studiat cu Fritz Storck, și al Academiei Libere de pictură, înființată de Arthur Verona. După absolvire a îmbinat plastica și publicistica, asigurând, în perioada 1931 – 1943, cronica teatrală și prezentarea grafică a ziarului ”Vremea”, înființat de colegul său de liceu, Vladimir Donescu. A colaborat cu diverse ziare interbelice, și a creat un adevărat stil în ceea ce privește ilustrația și caricatura. ”Îndrăzneala” antistalinistă a legendei ”Măcelarului din Piața Roșie” i-a adus suspendarea pentru cinci ani din activitatea ziaristică și apoi închiderea. Expoziția de la Muzeul Național de Artă al României punea în valoare ampla operă a artistului, grupând în jurul portretului lui Ion Ion reproduceri tipografice ale desenelor ce ilustrează epopeea eroului creat de Anestin. Reproducerile au fost colecționate și adăpostite de vechiul Muzeu Al. Saint-Georges, înființat în 1928, al cărui patrimoniu a trecut apoi în custodia Muzeului Național de Artă al României. Diversitatea operelor care au intrat în selecția expoziției a subliniat inventivitatea tematică a artistului. Sculpturalitatea ”Nudului” lui Anestin amintește cursurile făcute cu Fritz Storck. Linia sigură este dovada rigurozității studiului corpului uman. Senzualitatea feminină este explorată de artist pe linia ”Originii lumii” a lui Courbet, frizând, la fel ca și celebrul său înaintaș, granițele valorilor morale ale societății. Diferența de context social, putem presupune, că nu a fost în favoarea lui Anestin în momentul istoric al realizării lucrării. Modelul, întins languros pe divan, este redat în sepia, culoare ce subliniază cheia receptării. În viziu nea artistului, feminitatea conjugă natural și lipsit de prejudecată senzualitatea erotică.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.