Bibliografie

”Catalogul Casei Memoriale Nicu Enea”, Muzeul de Artă Bacău, 2005 „Nicu Enea”, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă „Nicu Enea” Bacău, 1978 TUDOR, Octavian, „Pictori români uitaţi”, NOI Media Print, Bucureşti, 2003

ulei pe pânză, 98 x 92 cm, semnat stânga jos, în creion, N. Enea

Informații documentare

Proveniență: colecția Ludovic Spiess; licitația Artmark,15 octombrie 2009; din 2009 galerie bucureşteană. Pe verso inscripția: “Schiţă comandată de MS Regele C. pentru sala de musică de la Palatul Regal, anul 1938.”

Născut în 1897 la Valea Arinilor, în judeţul Bacău, format la Academia de Belle Arte din Bucureşti cu profesorii G.D. Mirea, Jean Al. Steriadi, Gheorghe Petraşcu şi Arthur Verona, numele artistului Nicolae Enea este legat de pictura românească prin două importante evenimente care i-au marcat întregul parcurs artistic: câștigarea, în 1934, a dreptului de a reprezenta România la Expoziţia Internaţională de Pictură de la Paris, de unde s-a întors cu un premiu de invidiat, şi obţinerea, în anii ‘40, a dreptului de a picta palatele regale, o experienţă în urma căreia va fi în mod obişnuit supranumit „pictor al Curţii Regale”. Strânsa colaborare cu familia regală va aduce în prim plan lucrări de artă monumentală, structurate într-un ciclu alegoric, intitulat „Artele” (Pictura, Arhitectura, Muzica, Dansul, Poezia şi Literatura), destinat Palatului Regal din Bucureşti. Urmare a călătoriei de studiu de la Balcic, unde realizează lucrări într-o paletă cromatică nouă, dominată de „un colorit luminos şi cald (ce) se substituie (...) tonalităţilor întunecate” (H. Blazian), panourile ciclului „Artele” reprezintă un exemplu viguros al acestor inovaţii. Studiu al alegoriei reprezentând „Muzica”, opera prezentă, un ulei pe pânză, nu este mai puţin originală şi interesantă decât opera destinată Palatului Regal. Într-o compoziţie circulară, pe fundalul unei grădini aproape paradisiace, sunt reprezentate cinci figuri alegorice feminine. În centru, întinsă şi cu pieptul dezgolit, se află, foarte probabil, alegoria muzicii. Jocul dinamic şi armonios al braţelor celor cinci femei oferă echilibru compoziţiei, aflându-şi un corespondent şi în paleta cromatică dominată de acorduri fine de roşu şi verde, galben şi violet. (M.N.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.