86. Monedă Gros, Ștefan al IV-lea (Ștefăniță, nepotul lui Ștefan cel Mare), Moldova, 1506-1527, argint

Avers Într-un cerc perlat scut asimetric cu stema Moldovei: cap de bour avînd între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stînga heraldică de o lună în scădere şi la dreapta de o roză cu cinci petale, cea impară îndreptată în sus. Legendă: + IO STEFANA VOEVODA GOSPO Revers în cerc liniar interior: scut asimetric în care se află o cruce patriarhală formată din două cruci de Malta, la stînga şi la dreapta scutului cîte o roză cu cinci petale Legendă: + DAR * ZEMLI MOLDAVSCOI Monedele emise în timpul domniei lui Ştefan IV (Ştefăniţă) sunt groşi şi jumătăţi de groşi, care păstrează tipologia monedelor lui Bogdan al III-lea. Imaginile capului de bour, înconjurat de un scut stilizat de formă asimetrică, se abate de la designul tradiţional al stemei Moldovei. Ştefăniţă (denumit de Grigore Ureche în cronica sa „Ştefan vodă cel Tânăr”, întrucât avea doar 14 ani când a ajuns pe tron) era fiul lui Bogdan al III-lea şi nepotul lui Ştefan cel Mare. A domnit în Moldova între 1517 şi 1527. În 1523, după execuţia lui Luca Arbore, acuzat de „viclenie”, a intrat în conflict cu o parte a boierimii. În 1526, s-a căsătorit cu Stana, una dintre fiicele lui Neagoe Basarab. Mormântul său se află la Mănăstirea Putna. Ion Vodă cel Viteaz, care a domnit în Moldova între 1572 şi 1574, era fiul nelegitim al lui Ştefăniţă.

Dimensiuni

custom d=19 mm

Descriere

argint

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.