41. Cap de fată (Premiere pierre directe) [1908]

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

Întreabă-mă despre acest lot

Ioana Ciocoiu

Director Adjunct Evaluare, Evaluator Autorizat ANEVAR EBM, Membru Titular AEEAR

0757 026 459 ioana.ciocoiu@artmark.ro

41. Cap de fată (Premiere pierre directe) [1908]

Constantin Brâncuși

1876, Hobița, Gorj - 1957, Paris

Estimare:

EUR 5.000 - 10.000

Adjudecat

EUR 14.000

Bibliografie

Friedrich Teja Bach, Margit Rowel, Ann Temkin, Constantin Brancusi 1876-1957, MuseÌe National d'Art Moderne, Centre Georges Pompidou, Paris, 1995. Tabart Marielle; Monod-Fontaine Isabelle, âBrancusi photographeâ, Ed. MusÃ©e National d'Art Moderne; Centre Georges Pompidou, Paris, 1977. Geist Sidney, âConstantin Brancusi: the sculpture and drawingsâ, Ed. Harry N. Abrams, Incorporated, New York, 1975. Iancu Marcel, âBrancuÈâ, Contimporanul, Anul IV, Nr. 52, 1925.

gelatin silver print, 18 x 13 cm, intitulat, datat și notat pe verso, olograf, în creion cu mină de plumb, "Premiere pierre directe, 1908, 1850"; notat pe verso, în creion albastru, "No. 14"

Odată cu părăsirea atelierului maestrului Rodin (27 aprilie 1907), sculptorul Brâncuși avea să pornească pe propriul drum, pe parcursul căruia arta sa avea să devină o artă liberă. Rupt de orice influență, Brâncuși începe să lucreze slobod, redescoperind dimensiunile umane și semnificațiile acestora printr-o nouă tehnică - „taille directe”. Adânca sa chibzuință pentru simplificarea formei, sensibilitatea pentru plasticitatea materiei îl vor conduce pe Brâncuși la o strânsă legătură cu legile creației și ale naturii. Primele lucrări realizate în noua tehnică aveau să fie „Sărutul”, „ Rugăciune”, „Cumințenia pământului”, „Muză dormind”, precum și „Cap de fată (Première pierre directe)”. Dorind să își conserve creația, Brâncuși începea acest demers încă din anul 1905, recurgând la fotografie. Întâlnirea din 1907 cu pictorul și fotograful american Edward Steichen (1879 -1973), care îi va rămâne prieten apropiat, precum și întâlnirea de mai târziu cu artistul vizual Man Ray (1890-1976) din 1921, aveau să reprezinte un rol important în ceea ce prevedea documentarea creației sale. Niciodată realizate la întâmplare, fotografiile lui Brâncuși sunt rezultatul unei cercetări conștiente și dirijate, constituind momente esențiale ale procesului său creativ, precum și un instrument privilegiat de viziune asupra operei și mediului său de lucru. Document de lucru dar și instrument de viziune, fotografiile lui Brâncuși ne încurajează să îi privim opera ca și prin ochiul său, făcându-ne cunoscut modul în care și-ar fi dorit să fie privită. În acest mod, Brâncuși ne invită la o percepție activă asupra operei sale, care poate fi răsfoită ca un jurnal prin intermediul instantaneelor sale, permițând astfel o reînoire a viziunii asupra creațiilor sale. (G.M.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.