104. Portret de copil [1978]

Liberalizarea culturală relativă, orientată spre identitatea, spre recunoașterea specifității naționale și istorice, precum și spre înțelegerea și acceptarea diversității, înfiripată în preajma anilor ‘60 în România, începea să descrească îngrijorător spre mijlocul anilor ‘70. „Tezele din iulie 1971”, enunțate încă din anul 1968, aveau să pună bazele unei micro-revoluții culturale, bazată pe cultul personalității conducătoare. În aceste împrejurări, arta românească urma să aibă considerabil de suferit, având să fie dirijată acum spre un drum realist-socialist, ideologic, în cadrul căruia libertatea creatorului avea să își găsească cu dificultate locul. „Realist prin tradiție, prin temperament și convingere”, după cum el însuși se analiza, artistul Baba va realiza o pictură preponderant realistă, de natură plastică, bazată pe soliditatea formei și pe raporturi clarobscure. Una din marile sale teme creative - dimensiunea umană, pentru care va dovedi interes încă de la început, va fi dezbătută și evocată pe tot parcursul creației sale sub diferite ipostaze și înfățișări. Astfel, umanul lui Baba își va găsi rezonanțe în frecvente scene de gen, unde întâlnim împovărate chipuri de țărani și muncitori, în serii cu arlechini, spaime sau regi nebuni, precum și în portrete. În cazul celor din urmă, artistul se va dovedi fascinat în redarea acestora, chipul uman, expresia și viața interioară fiind sursele aspirațiilor sale creative, ce vor găsi în opera sa un spațiu infinit de manifestare. Cu caracter anonim sau de identitate, portretele sale se remarcă prin monumentalitate, una din trăsăturile marcante ale creațiilor sale, realizate cu un realism robust și un desen expresiv, alături de o paletă sobră, reținută, revelând prin contemplarea acestora una din preocuparile sale majore – aceea de rerevelare a lumii interioare sub aspectele sale morale. Ceea ce pretinde artistul prin portret este ca privitorul să tresară, să nu-l uite, să tacă și să viseze, renunțând pentru un moment la propriile convingeri. (G.M.)

Bibliografie

Theodorescu Razvan; Porumb Marius, „Arta din România. Din preistorie în contemporaneitate” Vol. II, Ed. Academiei Române; Ed. Mega, București; Cluj, 2018. Muscalu Albani Maria, „Corneliu Baba - Însemnările unui artist din Est”, Ed. Fundația Culturală Română, București, 1997. Șușară Pavel, „Corneliu Baba”, Ed. Monitorul Oficial R. A., București, 2013.

Dimensiuni

width 45.5 cm, height 53.5 cm

Descriere

ulei pe pânză lipită pe carton, semnat și datat dreapta sus, cu negru, "Baba, (19)78"

Datare

1978

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.