33. Madonă [1992]

De la maniera vădit figurativă a anilor ’50 și până la abstractizarea voită a formelor de după ’59, în stilul pictural al lui Ion Alin Gheorghiu se vor petrece permutări masive de limbaj. Indiferent de tema sau motivul abordat, însă, Gheorghiu va clasiciza forme populare și va atribui valențe lirice operelor sale. Aventura imaginativ-abstractă care pornește de la seria ”Grădinilor Suspendate”, pe care le descoperă în textele lui Jacques Prévert și până la ciclul de față, mai sobru și mai mistic, ne dezvăluie muzicalitatea pânzelor și formele plastice care surprind emoțiile artistului. Plecând de la premisa că ”totul e să scapi de florile lui Luchian, de mărul lui Cézanne, de ghitara lui Braque etc.”, Ion Alin Gheorghiu se va elibera de forța netăgăduită a mimesisului și își va găsi, treptat, semantica proprie. Intre artist și cromatică nu vor mai exista bariere. Pictura apare, în accepțiunea sa, drept ”o variantă posibilă” a existenței, o reordonare a lucrurilor obișnuite și o recontextualizare a formelor. Artistul reconsideră, de asemenea, temele universale într-o cheie distinctă. În lucrările sale, materia devine artă, iar fizionomiile care definesc personaje arhetipale se impregnează, ușor, în densitatea pânzei.

Bibliografie

”Ion Alin Gheorghiu”, Editura Institutului Cultural Român, București, 2004.

Dimensiuni

width 70 cm, height 100.5 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat stânga sus, cu alb, "GHEORGHIU, (19)92"

Datare

1992

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.