otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Ca fiu al unui proeminent diplomat român, Andrei Cădere a suferit după instaurarea regimului comunist în România, ducând o existență marginală, pozând printre altele ca model pentru unele din picturile lui Corneliu Baba. Părăsește România în 1967 și se stabilește la Paris, unde și moare în 1978. Alături de Piet Mondrian sau Kazimir Malevich, Andrei Cădere a fost inclus în marea expoziție retrospectivă dedicată artei abstracte și anti-figurației de la Whitechapel Gallery, Londra, 2015.
“După Brâncuși, Cădere este singurul artistul cu origine română care contează în arta contemporană”, nota Erwin Kessler într-un articol publicat în “Revista 22”, cu ocazia deschiderii expoziției retrospective “Peinture sans fin”de la Muzeul Național de Artă Contemporană din 2008. În timp ce creația lui Brâncuși a rămas închisă în paradigma istoriei artei moderne, influența lui Andrei Cădere a crescut considerabil, în ultimele decenii, asupra performance-urilor artistice și a artei abstracte contemporane. Artistul este cunoscut pentru tenacitatea cu care a forțat limitele instituționale: la început “parazitând” vernisajele și evenimentele la care nu era invitat, prin plasarea barelor sale de lemn, apoi impunându-se cu propriile expoziții.
În 2009, la cea de-a 53-a ediție a Bienalei de la Veneția, în cadrul expoziției centrale “Making Worlds”, curatorul Daniel Birnbaum s-a bazat pe o selectie de 90 artiști, care, la modul ideal, nu ar percepe arta ca obiect sau marfă, ci ca pe un mod de regândire a lumii. Printre lucrările care au atras atenția s-au numărat: 200 de inele de gimnastică suspendate, de William Forsythe; o casă plutitoare de Mike Bouchet; orașul-machetă de Yona Friedman; bastoanele matematice și pictate, de lemn rotund, ale lui Andrei Cădere. Uitate parcă din întâmplare în diverse spații, se refăcea astfel performance-ul din anii ’70 al artistului. De exemplu, o lucrare a lui Cădere a fost inserată într-un spațiu dedicat artistului german Öyvind Fahlström.
Prea puțin cercetate, lucrările realizate în România, până la momentul plecării sale, se constituie ca o enclave luminoasă și avangardistă pentru creația artistică din acea perioadă, punând România în sincron cu tendințele occidentale.
Dimensiuni
width 85 cm, height 70 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat și datat dreapta jos, cu albastru, "CĂDERE, (19)66"
Datare
1966
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Ca fiu al unui proeminent diplomat român, Andrei Cădere a suferit după instaurarea regimului comunist în România, ducând o existență marginală, pozând printre altele ca model pentru unele din picturile lui Corneliu Baba. Părăsește România în 1967 și se stabilește la Paris, unde și moare în 1978. Alături de Piet Mondrian sau Kazimir Malevich, Andrei Cădere a fost inclus în marea expoziție retrospectivă dedicată artei abstracte și anti-figurației de la Whitechapel Gallery, Londra, 2015.
“După Brâncuși, Cădere este singurul artistul cu origine română care contează în arta contemporană”, nota Erwin Kessler într-un articol publicat în “Revista 22”, cu ocazia deschiderii expoziției retrospective “Peinture sans fin”de la Muzeul Național de Artă Contemporană din 2008. În timp ce creația lui Brâncuși a rămas închisă în paradigma istoriei artei moderne, influența lui Andrei Cădere a crescut considerabil, în ultimele decenii, asupra performance-urilor artistice și a artei abstracte contemporane. Artistul este cunoscut pentru tenacitatea cu care a forțat limitele instituționale: la început “parazitând” vernisajele și evenimentele la care nu era invitat, prin plasarea barelor sale de lemn, apoi impunându-se cu propriile expoziții.
În 2009, la cea de-a 53-a ediție a Bienalei de la Veneția, în cadrul expoziției centrale “Making Worlds”, curatorul Daniel Birnbaum s-a bazat pe o selectie de 90 artiști, care, la modul ideal, nu ar percepe arta ca obiect sau marfă, ci ca pe un mod de regândire a lumii. Printre lucrările care au atras atenția s-au numărat: 200 de inele de gimnastică suspendate, de William Forsythe; o casă plutitoare de Mike Bouchet; orașul-machetă de Yona Friedman; bastoanele matematice și pictate, de lemn rotund, ale lui Andrei Cădere. Uitate parcă din întâmplare în diverse spații, se refăcea astfel performance-ul din anii ’70 al artistului. De exemplu, o lucrare a lui Cădere a fost inserată într-un spațiu dedicat artistului german Öyvind Fahlström.
Prea puțin cercetate, lucrările realizate în România, până la momentul plecării sale, se constituie ca o enclave luminoasă și avangardistă pentru creația artistică din acea perioadă, punând România în sincron cu tendințele occidentale.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
