178. Ţărancă din Şopârliţa [1934]

După 1923, Mützner începe să se aplece serios asupra tematicii ţărăneşti, probabil sub influenţa soţiei sale, pictoriţa Rodica Maniu, preocupată în mod special de problematica vieţii în satul românesc. Pe lângă compozițiile pe care cei doi le realizează în desele călătorii, Şopârliţa, satul din Oltenia unde se afla reşedinţa familiei Maniu, devine o sursă importantă a imaginarului. Uneori, acelaşi subiect este tratat de amândoi, cu numeroase similitudini, cei doi obişnuind să iasă împreună să picteze în natură. Diferența dintre creația celor doi, dincolo de evidența estetică, se regăsește în motivația și însușirea subiectului; astfel, Maniu simte o legătură emoțională persistentă față de acest subiect, în timp ce Samuel Mützner descoperă în motivul tradițional mai degrabă un subiect pur pictural. Acest lucru este probat în special prin background-ul pictorului, în care regăsim interesul pentru imagine, definitoriu în evoluția stilului. De la experimentul neoimpresionist la pictura cu nerv, îndreptată spre pitorescul oriental, Mützner își însușește un limbaj descifrabil în primul rând prin paletă și maniera de prelucrare a formei; creația sa este, înainte de toate, dedicată imaginii, apoi subiectului. Motivul rural este interpretat de Mützner cu seninătate, în mod aproape idilic, viziunea sa pozitivă caracterizând de altfel cea mai mare parte a creaţiei sale şi înscriindu-se într-o direcţie mai amplă a picturii româneşti interbelice, de inspiraţie rural-folclorică. Pentru Mützner, tematica satului pare a fi mai degrabă una circumstanţială decât o preocupare constantă – anterior momentului Sopârliţa, Mützner a manifestat interes pentru aşezările rurale cu aspecte exotice, precum cele din nordul Africii sau Balcicul. La Șopârlița apar imagini mai realiste, compoziţii ilustrând viaţa ţăranilor, care pot fi puse pe seama influenţei post-sămănătoriste şi dezbaterilor privind specificul naţional românesc în societatea vremii. În ceea ce privește opera de față, “Țărancă din Șopârlița”, aceasta se desfășoară sub spectrul unei compoziții de interior al cărei subiect este dominant și unidirecțional. Dincolo de aspectul intimist, uleiul pare modelat după anumite precepte decorative, proiectarea personajului pe fundalul înflorat fiind lesne de perceput din perspectivă pur cromatică. Pensulația îl evidențiază pe Mützner, maniera acestuia vibrând și într-o scenă de interior, având în vedere, totuși, predilecția acestuia pentru compoziția în aer liber. Opera se găsește ancorată într-un ciclu interesant conceput de pictor la jumătatea anilor ’30, serie tradusă prin astfel de instanțe, în care subiectul rural, purtat de apariția unei țărănci, compensează tematica cu peisajul pictat la Balcic în aceeași perioadă. Astfel, la o privire în ansamblu, înțelegem mai lesne criteriile estetice după care Samuel Mützner și-a conturat creația în ceea ce putem numi etapa de profundă maturitate. (I.P.)

Bibliografie

MARIAN, Rodica, “Samuel Mützner 1884 – 1959”, Ed. Antet, Bucureşti, 2005

Dimensiuni

width 60 cm, height 72 cm

Descriere

ulei pe pânză lipită pe carton, semnat şi datat lateral stânga, cu negru, S. Mutzner, (19)34

Informații documentare

Opera este reprodusă pe coperta ziarului "Adevărul literar și artistic", anul XIV, nr. 752, 5 mai 1935.

Datare

1934

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.