21. Tête du premier pas

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

21. Tête du premier pas

Constantin Brâncuși

1876, Hobița, Gorj - 1957, Paris

Estimare:

EUR 10.000 - 18.000

Adjudecat

EUR 47.500

tuș pe hârtie, 24.5 x 29.5 cm, semnat dreapta jos, în peniță, "C. Brâncuşi"

Informații documentare

Doamna Doina Lemny, doctor în istoria artei, fost muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris, a avut amabilitatea de a confirma autenticitatea acestei operei și la cerere, poate emite un certificat de autenticitate.

Provenienţă

Colecţia istorică Ion Alexandrescu, cioplitorul lui Constantin Brâncuşi din perioada 1937-1938 în cadrul proiectelor monumentale din ansamblul sculptural din Târgu Jiu.

Cu o măiestrie menită să facă neînsuflețirea să cânte, artistul Brâncuși propunea privitorului secolului XX o nouă artă, înnoită, purtătoare de ritmuri vii și de armonii, așezând arta sculpturii într-o potrivire cu esența, întrezărită prin sufletu-i simplu de român. Noul său era lin și curb, desăvârșit lucrat și absolut, aparținând universului. În lut, în lemn, în piatră, în marmură sau în bronz, mâinile sale și-au dovedit măiestria, căutând continuu deplinul. Arta sa devenea liberă odată cu părăsirea atelierului lui Rodin, în anul 1907 pentru a putea crea la rându-i o artă proprie, autentică. Odată rupt de orice influență, Brâncuși începe să lucreze slobod, redescoperind dimensiunile umane și semnificațiile acestora, abordând o nouă tehnică de tratare a materiei, în „taille directe”. Una din temele preferate de sculptor va fi tema somnului, tratată de Brâncuși începând cu anul 1905 și remarcată în studiul timpuriu „Adolescentul”, urmat de două versiuni ulterioare, „Repaus”, realizată în 1906, la Paris, versiune care la rândul ei avea să fie o replică a ceea ce avea să se numească mai târziu „Somnul”, realizată la cererea academicianului Anastase Simu, în anul 1908, când îl vizita pe Brâncuși la Paris. Realizată în marmură, replica avea să fie expusă în viitorul său muzeu din București, înființat de academician în anul 1910. Mai târziu, tema somnului va deriva mai departe în seriile de muze adormite, inaugurate de Brâncuși în anii 1909-1910 și continuate până spre 1933-1934, în diferite interpretări, versiunile finale anunțând similitudini cu „Cap de copil” sau „Primul plânset”. Tema somnului își încheie ciclul odată cu ultimele replici, „Sculptura pentru orbi” sau „Începutul lumii”, prin care Brâncuși aducea materia la formele ei cele mai simple, mai pure și mai modeste, anunțând un nou început. (G.M.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.