98. Omul cu lingura

„Ideea care m-a urmărit este că şansa picturii mele a fost tocmai dezavantajul de a trăi în Est şi de a participa la toate coşmarurile acestei epoci, care mă urmăresc obsesiv în drama picturii mele. Fantezia mea avea nevoie de un drum sinuos, de drama umană, văzută în toată cruzimea, violenţa şi laşitatea care continuă să umple, de-a lungul secolelor, Istoria” (trad. din engl. apud. Pavel Şuşară, „Corneliu Baba”, Ed. Parkstone – D.O.R., Londra, 2001, p. 128). Cu aceste cuvinte îşi completa artistul propriul jurnal, în ultimii ani de viaţă, oferind lumină asupra propriei arte, ca expresie a spaţiului geografic est-european şi a condiţiei tragice a omului, contribuind astfel substanţial la bogăţia limbajului artistic şi spiritual al contemporanilor săi, printr-o operă puternic personală. La acestea se adaugă afilierea la pictura occidentală, răspunzând cu o creaţie unică influenţei exercitate de Goya, El Greco şi Rembrandt. Pictor al portretelor, tematica prin care artistul şi-a găsit un loc propriu în arta românească, Corneliu Baba s-a dedicat totodată şi picturii ciclurilor emoţionante formate de arlechini, regele nebun, cele dedicate sentimentului de spaimă, ca o modalitate unică de exprimare a condiţiei tragice a omului. Aşadar, un pictor „al umanităţii” (Tudor Vianu), „al condiţiei umane, unde viaţa şi moartea, victoria şi înfrângerea, încrederea şi disperarea, frumuseţea puterii şi urâţenia grotescă a neputinţei, toate, împreună coexistă”. (Pavel Şuşară, „Corneliu Baba”, Ed. Parkstone – D.O.R., Londra, 2001, p. 131) Imagini mai mult ale unor principii morale decât ale oamenilor reprezentaţi, picturile acestor cicluri – din care fac parte „Portret de ţăran”, „Pământul” (1976), „Omul cu lingura” (1975-86, o variantă a prezentei opere, ce face parte, ca şi aceasta, tot din Colecţia Familiei Artistului), împreună cu grupul format de „Arlechini” - trădează acelaşi sentiment de tensiune, rămânând în pictura românească drept principalele sale reuşite artistice. Cu aceleaşi elemente picturale folosite în ciclul „Arlechini”, asociate însă cu o paletă de culori întunecate şi sobre, apropiate de nuanţele pământului, aceste rare opere, din care face parte şi prezenta lucrare, preanunţă apariţia unui alt important capitol din creaţia lui Baba, ciclul „Regele nebun”. (M.N.)

Bibliografie

MUSCALU ALBANI, Maria, ”Corneliu Baba”, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2008 VIANU, Tudor, „Corneliu Baba”, Ed. Meridiane, 1964

Dimensiuni

width 50 cm, height 60 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat pe verso, cu brun, Baba

Informații documentare

Proveniență: achiziționată din atelierul artistului; colecție privată timișoreană.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.