127. Jurământ de credință față de Prințul Filip al Belgiei, viitor Domn al Principatelor Române, semnat de Grigore Tufescu, viitor primar al Iașiului, 16 martie 1866, purtând semnătura olografă a lui Grigore Tufescu, dar și semnăturile martorilor, între care a lui Nicolae Rosetti-Roznovanu, candidat la tronul Moldovei, piesă excepțională, de colecție

Jurământ de credință față de Prințul Filip al Belgiei, viitor Domn al Principatelor Române, semnat de Grigore Tufescu, viitor primar al Iașiului, 16 martie 1866, purtând semnătura olografă a lui Grigore Tufescu, dar și semnăturile martorilor, între care a lui Nicolae Rosetti-Roznovanu, candidat la tronul Moldovei, piesă excepțională, de colecție

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

Întreabă-mă despre acest lot

Mihai Boulescu

Șef Birou Evaluare Artă Religioasă

0757 116 742 mihai.boulescu@artmark.ro

127. Jurământ de credință față de Prințul Filip al Belgiei, viitor Domn al Principatelor Române, semnat de Grigore Tufescu, viitor primar al Iașiului, 16 martie 1866, purtând semnătura olografă a lui Grigore Tufescu, dar și semnăturile martorilor, între care a lui Nicolae Rosetti-Roznovanu, candidat la tronul Moldovei, piesă excepțională, de colecție

Preț de pornire:

EUR 400

Adjudecat

EUR 2.500

29 x 21 cm

Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Ghica a propus ca Filip de Flandra, fratele regelui Leopold II al Belgiei să fie domn al României, iar parlamentul l-a aclamat ca domn și a depus jurământul de credință față de noul domnitor, iar o delegație avea obligația de a merge în Belgia pentru a-i oferi tronul României. Însă Napoleon al III-lea nu ar fi fost de acord, deoarece Filip de Flandra aparținea familiei de Orléans, pretendentă la tronul Franței. Astfel, ministrul de externe al Belgiei a afirmat că țara sa nu acceptă calitatea de principe al României. După refuzul prințului Filip de a fi principele României, Ion C. Brătianu avea sarcina de a găsi un principe străin. Astfel, Brătianu s-a deplasat la Düsseldorf pe 19/31 martie 1866 și a avut o discuție cu principele Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, guvernatorul Renaniei, și cu cel de-al doilea fiul al său, Carol. Ion C. Brătianu i-a cerut tânărului Carol să devină domnitorul României. Carol nu i-a oferit un răspuns hotărât, însă el a fost ales ca domn al României printr-un plebiscit în aprilie 1866.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.