otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
87. Dosar conținând materialul de urmărire disciplinară de către Partidul Muncitoresc/Comunist Român a liderului comunist Ana Pauker, epurat politic, anii 1952-1954, conține stenograme, declarații olografe sau dactilografiate, pro și contra învinuirii politice, unele semnate olograf, inclusiv de către Ana Pauker, inclusiv declarația autocritică a acesteia, piesa unică, de mare însemnătate istorică (827 file)
Opis al documentelor din dosarul Ana Pauker: 1. Caiet de stenograme ale ședințelor și audierilor; 2. Lista Biroului Politic și secretariatului alese de Conferința Națională a PCR din 1945; 3. Lista membrilor Plenarei CC al PMR din 24.11.1948, Lista membrilor Plenarei CC al PMR din 24-27.5.1952, Lista membrilor Plenarei CC din 28.12.1955; 4. Lista ședință a Biroului Politic al CC din 1948, lista ședință Secretariat CC al PMR, liste ședințe plenare ale CC, întocmite de Secretariatul CC al PMR în 1956; 5. Listă membri din Biroul organizatoric al CC al PMR din 1956; 6. Stenograma Ședinței Secretariatului CC din 24.10.1945 (în copie) - dublu exemplar; 7. Extras din stenograma ședinței din 30.11.1944 cu delegații Raionalei Botoșani – dublu exemplar; 8. Extras din stenograma ședinței plenare a CC al PMR din 26-27.05.1952; 9. Comunicat al Anei Pauker către tovarăși – București, 1952 (dublu exemplar); 10. Adresă a Anei Pauker către Biroul Politic al CC al PMR din 22.09.1952 (dublu exemplar); 11. Scrisoare a Anei Pauker din 20.04.1953; 12. Stenograma ședinței tov. Moghioroș cu Ana Pauker din 12.06.1953, Extras din stenograma corectată de Ana Pauker din 12.06.1953; 13. Răspunsurile date de Ana Pauker la întrebările puse de Comisia de Partid a CC al PMR; 14. Stenograma ședinței din 29.07.1953 în care Ana Pauker răspunde la întrebările comisiei; 15. Referat cu privire la rezultatul anchetării Anei Pauker de Comisia de Partid, întocmit în 1954 (dublu exemplar); 16. Extras din stenograma ședinței plenare a CC al PMR din 19-20.08.1953; 17. Extras din Protocolul nr. 21 al ședinței Biroului Politic al CC al PMR din 11.05.1954; 18. Notă privind plasarea în muncă a Anei Pauker, 1954; 19. Stenogramă din 18.06.1956 (triplu exemplar); 20. Stenograma discuției tov. Vințe cu Ana Pauker din 21.06.1956 (triplu exemplar); 21. Stenograma discuției dintre tov. Moghioroș, tov. Vinte cu Ana Pauker din 06.07.1956 (triplu exemplar); 22. Problemele ridicate de Ana Pauker cu ocazia discuțiilor din 21.06.1956 (dublu exemplar); 23. Declarație a dnei Florica Boduănaș din 20.01.1954; 24. Chestionar cu întrebări despre Ana Pauker; 25. Răspunsuri sau declarație privind pe Ana Pauker din 12.10.1956; 26. Răspunsuri sau declarație privind pe Ana Pauker din 15.10.1956 (dublu exemplar); 27. Declarație privind pe Ana Pauker de la Pintilie Ghe. din 10.06.1956; 28. Precizări și adăugiri la declarațiile anterioare, Teohari Georgescu, 09.06.1956; 29. Precizări din 09.06.1956 ale lui Teohari Georgescu cu privire la poziția lui din plenara din 26.05.1952; 30. Precizările din 23.05.1956 ale lui Teohari Georgescu cu privire la concentrarea puterii în mâinile Anei Pauker; 31. Precizările din 18.05.1956 ale lui Teohari Georgescu cu privire declarația din 27(6) aprilie 1956 referitor la evrei, legionari, Ana Pauker etc.; 32. Precizările din 26.04.1956 ale lui Teohari Georgescu cu privire la relațiile antipartinice și fracționiste cu Ana Pauker și Vasile Luca; 33. Plan cu problemele principale pentru orientarea anchetei Anei Pauker.
În Franța l-a cunoscut pe activistul comunist Marcel Pauker, descendentul unei influente familii de ziariști și avocați de stânga, cu care s-a căsătorit. La încurajarea lui, a intrat, în anul 1920, în mișcarea comunistă. Este racolată în această perioadă ca agent sovietic. În anul 1922 a fost arestată, împreună cu Marcel Pauker, pentru activități politice ilegale și, după ce au fost eliberați, au plecat în exil, în Elveția. A fost arestată de mai multe ori pentru activitate politică interzisă, fiind membră a Partidului Comunist din România, în cadrul căruia ca activistă Comintern, milita și pentru desprinderea Basarabiei românești (Moldova Orientală) de România. În urma unui proces, a fost condamnată la 10 ani de închisoare, dar a reușit să fugă în 1926 în URSS, unde a rămas până în 1934, perioadă în care făcut studii politice la școlile Comintern. După întoarcerea în România, a primit funcții de răspundere în partidul comunist. A fost arestată la 14 iulie 1935 și judecată la Craiova împreună cu alți conducători ai Partidului Comunist, între care Alexandru Moghioroș, Șmil Marcovici și Alexandru Drăghici, fiind condamnată la zece ani închisoare. În luna mai 1941 a fost lăsată să plece în Uniunea Sovietică, ca urmare a schimbului cu un politician român, deținut de autoritățile sovietice după ocuparea în 1940 a Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Mai exact, era vorba de „Moș” Ion Codreanu, fost membru al Sfatului Țării (Basarabiei), arestat de sovietici imediat după intrarea lor în Basarabia, la 28 iunie 1940. Între timp, în timpul unei șederi în Uniunea Sovietică, soțul ei, Marcel, fusese arestat și executat în 1938, ca „spion al Occidentului”, în cadrul epurărilor staliniste, fapt care nu a reușit, totuși, să zdruncine credința ei în cauza comunistă și loialitatea ei de agent al regimului sovietic. Ana Pauker s-a reîntors în România în 1944, îmbrăcată în uniforma sovietică, după ce Armata Roșie a intrat în țară. A fost aleasă secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a jucat un rol important în organizarea guvernului de coaliție, intitulat "de largă concentrare democratică", de fapt, controlat de comuniști, prezidat de Petru Groza, în anii 1945-1947. În 1947 a fost numită ministru de externe și viceprim-ministru, fiind prima femeie din lume care a deținut această funcție guvernamentală. În această calitate, a semnat, între altele, actul prin care România ceda Uniunii Sovietice Insula Șerpilor. În anul 1952, în cadrul unui val de epurări, inițiat de Gheorghiu-Dej și inspirat după modelul altor campanii și procese orchestrate în URSS și în toate țările aflate sub dominație sovietică, a fost eliminată din conducerea PCR, fiind acuzată de "cosmopolitism", de "deviere de dreapta" și de activități "antipartinice", de sabotarea colectivizării agriculturii și de legături cu legionarii, cu agenți străini, cu sioniști etc.. În 1954 a fost exclusă din Partidul Muncitoresc Român (cum se numea atunci partidul comunist). În februarie 1953 a fost supusă unui șir de interogatorii în vederea unui proces politic, dar la numai o lună și jumătate după moartea lui Stalin, în luna aprilie 1953, a fost eliberată din închisoare și ținută mai mulți ani în arest la domiciliu, fiind aflată sub continuă supraveghere, suspectată de intenția unei revanșe politice în condițiile relativei destalinizări inițiate de Nikita Hrușciov.
Dimensiuni
custom 33 x 28 x 10 cm
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Opis al documentelor din dosarul Ana Pauker: 1. Caiet de stenograme ale ședințelor și audierilor; 2. Lista Biroului Politic și secretariatului alese de Conferința Națională a PCR din 1945; 3. Lista membrilor Plenarei CC al PMR din 24.11.1948, Lista membrilor Plenarei CC al PMR din 24-27.5.1952, Lista membrilor Plenarei CC din 28.12.1955; 4. Lista ședință a Biroului Politic al CC din 1948, lista ședință Secretariat CC al PMR, liste ședințe plenare ale CC, întocmite de Secretariatul CC al PMR în 1956; 5. Listă membri din Biroul organizatoric al CC al PMR din 1956; 6. Stenograma Ședinței Secretariatului CC din 24.10.1945 (în copie) - dublu exemplar; 7. Extras din stenograma ședinței din 30.11.1944 cu delegații Raionalei Botoșani – dublu exemplar; 8. Extras din stenograma ședinței plenare a CC al PMR din 26-27.05.1952; 9. Comunicat al Anei Pauker către tovarăși – București, 1952 (dublu exemplar); 10. Adresă a Anei Pauker către Biroul Politic al CC al PMR din 22.09.1952 (dublu exemplar); 11. Scrisoare a Anei Pauker din 20.04.1953; 12. Stenograma ședinței tov. Moghioroș cu Ana Pauker din 12.06.1953, Extras din stenograma corectată de Ana Pauker din 12.06.1953; 13. Răspunsurile date de Ana Pauker la întrebările puse de Comisia de Partid a CC al PMR; 14. Stenograma ședinței din 29.07.1953 în care Ana Pauker răspunde la întrebările comisiei; 15. Referat cu privire la rezultatul anchetării Anei Pauker de Comisia de Partid, întocmit în 1954 (dublu exemplar); 16. Extras din stenograma ședinței plenare a CC al PMR din 19-20.08.1953; 17. Extras din Protocolul nr. 21 al ședinței Biroului Politic al CC al PMR din 11.05.1954; 18. Notă privind plasarea în muncă a Anei Pauker, 1954; 19. Stenogramă din 18.06.1956 (triplu exemplar); 20. Stenograma discuției tov. Vințe cu Ana Pauker din 21.06.1956 (triplu exemplar); 21. Stenograma discuției dintre tov. Moghioroș, tov. Vinte cu Ana Pauker din 06.07.1956 (triplu exemplar); 22. Problemele ridicate de Ana Pauker cu ocazia discuțiilor din 21.06.1956 (dublu exemplar); 23. Declarație a dnei Florica Boduănaș din 20.01.1954; 24. Chestionar cu întrebări despre Ana Pauker; 25. Răspunsuri sau declarație privind pe Ana Pauker din 12.10.1956; 26. Răspunsuri sau declarație privind pe Ana Pauker din 15.10.1956 (dublu exemplar); 27. Declarație privind pe Ana Pauker de la Pintilie Ghe. din 10.06.1956; 28. Precizări și adăugiri la declarațiile anterioare, Teohari Georgescu, 09.06.1956; 29. Precizări din 09.06.1956 ale lui Teohari Georgescu cu privire la poziția lui din plenara din 26.05.1952; 30. Precizările din 23.05.1956 ale lui Teohari Georgescu cu privire la concentrarea puterii în mâinile Anei Pauker; 31. Precizările din 18.05.1956 ale lui Teohari Georgescu cu privire declarația din 27(6) aprilie 1956 referitor la evrei, legionari, Ana Pauker etc.; 32. Precizările din 26.04.1956 ale lui Teohari Georgescu cu privire la relațiile antipartinice și fracționiste cu Ana Pauker și Vasile Luca; 33. Plan cu problemele principale pentru orientarea anchetei Anei Pauker.
În Franța l-a cunoscut pe activistul comunist Marcel Pauker, descendentul unei influente familii de ziariști și avocați de stânga, cu care s-a căsătorit. La încurajarea lui, a intrat, în anul 1920, în mișcarea comunistă. Este racolată în această perioadă ca agent sovietic. În anul 1922 a fost arestată, împreună cu Marcel Pauker, pentru activități politice ilegale și, după ce au fost eliberați, au plecat în exil, în Elveția. A fost arestată de mai multe ori pentru activitate politică interzisă, fiind membră a Partidului Comunist din România, în cadrul căruia ca activistă Comintern, milita și pentru desprinderea Basarabiei românești (Moldova Orientală) de România. În urma unui proces, a fost condamnată la 10 ani de închisoare, dar a reușit să fugă în 1926 în URSS, unde a rămas până în 1934, perioadă în care făcut studii politice la școlile Comintern. După întoarcerea în România, a primit funcții de răspundere în partidul comunist. A fost arestată la 14 iulie 1935 și judecată la Craiova împreună cu alți conducători ai Partidului Comunist, între care Alexandru Moghioroș, Șmil Marcovici și Alexandru Drăghici, fiind condamnată la zece ani închisoare. În luna mai 1941 a fost lăsată să plece în Uniunea Sovietică, ca urmare a schimbului cu un politician român, deținut de autoritățile sovietice după ocuparea în 1940 a Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Mai exact, era vorba de „Moș” Ion Codreanu, fost membru al Sfatului Țării (Basarabiei), arestat de sovietici imediat după intrarea lor în Basarabia, la 28 iunie 1940. Între timp, în timpul unei șederi în Uniunea Sovietică, soțul ei, Marcel, fusese arestat și executat în 1938, ca „spion al Occidentului”, în cadrul epurărilor staliniste, fapt care nu a reușit, totuși, să zdruncine credința ei în cauza comunistă și loialitatea ei de agent al regimului sovietic. Ana Pauker s-a reîntors în România în 1944, îmbrăcată în uniforma sovietică, după ce Armata Roșie a intrat în țară. A fost aleasă secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a jucat un rol important în organizarea guvernului de coaliție, intitulat "de largă concentrare democratică", de fapt, controlat de comuniști, prezidat de Petru Groza, în anii 1945-1947. În 1947 a fost numită ministru de externe și viceprim-ministru, fiind prima femeie din lume care a deținut această funcție guvernamentală. În această calitate, a semnat, între altele, actul prin care România ceda Uniunii Sovietice Insula Șerpilor. În anul 1952, în cadrul unui val de epurări, inițiat de Gheorghiu-Dej și inspirat după modelul altor campanii și procese orchestrate în URSS și în toate țările aflate sub dominație sovietică, a fost eliminată din conducerea PCR, fiind acuzată de "cosmopolitism", de "deviere de dreapta" și de activități "antipartinice", de sabotarea colectivizării agriculturii și de legături cu legionarii, cu agenți străini, cu sioniști etc.. În 1954 a fost exclusă din Partidul Muncitoresc Român (cum se numea atunci partidul comunist). În februarie 1953 a fost supusă unui șir de interogatorii în vederea unui proces politic, dar la numai o lună și jumătate după moartea lui Stalin, în luna aprilie 1953, a fost eliberată din închisoare și ținută mai mulți ani în arest la domiciliu, fiind aflată sub continuă supraveghere, suspectată de intenția unei revanșe politice în condițiile relativei destalinizări inițiate de Nikita Hrușciov.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.