53. Lux in Tenebris Lucet ("Lumina care se naște din întuneric") [1909-1910]

Una dintre cele mai importante influențe pe care le-a resimțit estetica și gândirea artistică a lui Theodorescu-Sion (în diverse etape de creație) s-a conturat în jurul pasiunii acestuia față de simbolism (în special cel literar). Dacă această înțelegere a menirii produsului artistic venea dinspre acest fond afectiv, maniera de creație se mula și ea pe caracteristicile simbolismului, drept urmare, pentru începutul carierei, Art-Nouveau-ul devenea un stil preferat. În discuția despre prima perioadă a maturității artistice, în speță 1909-1911, trebuie luat în considerare bagajul pictural, estetic și imaginar față de care Sion se raporta și pe care încerca să și-l împroprietărească. Influența marilor maeștrii europeni era un factor decisiv nu numai pentru pictorul nostru, aura unui Paul Gauguin, Vincent van Gogh, Toulouse-Lautrec, Maurice Denis, Derain și mai ales Cezanne fiind importantă și pentru restul generației lui Theodorescu – Sion – Cecilia Cuțescu-Storck, Iser, Dărăscu, Ressu – generație ce se manifesta ca înnoitoare și racordată la spiritul modernist începând cu 1910. Pentru Sion, maniera cezanniană – simbolismul și constructivismul tipic – se va împleti cu propriile căutări în toate perioadele relevante pictorului, în măsura în care aceste două caracteristici puteau răspunde unor interogații afective. Afinitățile resimțite față de simbolismul literar, intermediate de pasiunea pentru versurile lui Baudelaire, Macedonski sau Bacovia, dar și de prietenia cu teoreticienii români ai simbolismului (Ion Pillat sau Ion Minulescu), alături de aspirația pentru “stilul nou” (Jugendstil) vor genera în creația lui Theodorescu-Sion o etapă concretizată în operele perioadei amintite mai sus, printre care se regăsește și „Lux in tenebris lucet”. Cu un titlu mai mult decât declarativ pentru filonul simbolist, opera ne prezintă nu numai interesul lui Sion pentru spiritul curentului artistic și literar, ci și căutările în plan plastic ale pictorului nostru. Experimentul pointillist al neoimpresionismului îl atrage fără întârziere (cam în aceeași perioadă în care Mutzner, Ressu sau Dărăscu descopereau și ei teoriile divizioniste), iar rezultatul se vedea în operele create în jurul lui 1910 – alături de opera de față, “Nevermore”, “La arat”, “Iarna”, “Hamali turci”, “Portret de lipoveancă” (vezi Doina Schobel, catalog expoziție Ion Theodorescu-Sion, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1971). În majoritatea operelor regăsim un interes ridicat pentru decorativ, efectul “ornamental” fiind și cel ce îl apropie de caracterul alegoric al Jugendstilului, evident interpretată într-o manieră personală, a se vedea multitudinea influențelor ce se contopesc în “Lux in tenebris lucet” – paleta cezanniană (tonurile de albastru), tehnica pointillistă sub influența lui Signac și un anume decorativism ce amintește de compozițiile lui Klimt. (I.P.)

Bibliografie

PAVEL, Amelia, ”Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1967 SCHOBEL, Doina, CLONARU, Hariton, ”Ion Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1971

Dimensiuni

custom 49x69

Descriere

ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu albastru, Theodorescu Sion

Informații documentare

Opera a participat la Expoziția Tinerimii Artistice, București, aprilie 1910, expusă în Sala VIII și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la cat. 222. Opera este menționată și comentată în “Cronica artistică. Expoziția Tinerimii artistice - IV”, Leo Bachelin în ziarul “Seara”, anul I, nr. 113, 6 mai 1910, copertă. Opera este menționată în “Tinerimea artistică”, Barbu Brănișteanu în cotidianul “Adevărul”, anul XXIII, nr. 7402, 16 aprilie 1910, copertă. Opera este reprodusă în “Noua Revistă Română”, vol. 8, nr. 2-3, 18-15 aprilie 1910, la pag. 20. Opera este reprodusă în “Luceafărul”, anul IX, nr. 11-12, 1 - 16 iunie 1910, Sibiu la pag. 280. Opera este menționată în “Câteva date despre pictorul Ion Theodorescu - Sion”, Amelia Pavel în S.C.I.A., 1957, anul IV, nr. 3-4 la pag.327. Opera este menționată în monografia “Ion Theodorescu-Sion”, Amelia Pavel, Ed. Meridiane, București, 1967, la pag. 18 și 22. Opera este menționată în catalogul “Ion Theodorescu-Sion”, Hariton Clonaru, Doina Schobel, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1971, la paginile 12 și 28. Opera este menționată și reprodusă în articolul “La Société TINERIMEA ARTISTICĂ de Bucarest et le Symbolisme tardif entre 1902-1910”, Mariana Vida în “Revue Roumaine D’Histoire de L’Art”, serie Beaux-Arts, Tome XLIV, 2007, Academia Română, Institutul de Istoria Artei “George Oprescu”, la pag. 64. Opera este menționată și reprodusă în „Arta viitorului în România la începutul secolului XX”, Ioana Vlasiu în “Studii și Cercetări de Istoria Artei”, Seria Artă Plastică, număr special, Ed. Academiei Române, 2010 cu ocazia Colocviului “Viitorismul azi. 100 de ani de la lansarea Manifestului futurist”, la pag. 10.

Datare

1909-1910

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.