Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
ulei pe pânză, 140 cm, 90,5, semnat și datat dreapta jos, cu brun, R. SCHWEITZER-CUMPĂNA, 1922
„Car cu boi” ne oferă prilejul unei imaculate observații asupra artei practicate de Rudolf Schweitzer-Cumpăna la începutul deceniului trei, perioadă în care pictorul nostru își implanta definitiv numele nu numai în rândul maeștrilor în viață, ci și în rangurile unor creatori axați preponderent pe descifrarea universului patriarhal. Într-o epocă în care epigonii lui Grigorescu erau demult desconsiderați sau cel puțin arta pe care aceștia o practicau în primele două decenii ale secolului al XX-lea, Schweitzer reușește să pătrundă cu adevărat în psihologia colectivă a satului românesc, contopind cele mai însemnate caracteristici ale acestuia. Evident creația lui din acei ani (1920-1925) se distanța de restul planului artistic autohton nu doar prin tema re-descoperită, ci mai ales prin maniera picturală. Fiind relativ indiferent la spiritul idilic, bucolic sau simbolic ce caracteriza pictura țăranului de până atunci, Schweitzer – Cumpăna disecă universul rural într-o creație atât de omogenă și onestă ce îl îndreptățea în jurul lui 1920-1921 să își asume tocmai onomastica spațiului arhetipal față de care se poziționase – Cumpăna, satul argeșean. Revenind la opera prezentată aici, nu putem să nu remarcăm tendința monumentală față de care pictorul își “manipulează” întreaga compoziție. Începând de la dimensiunile considerabile ale pânzei suport, Schweitzer oferă subiectului – carul tras de țăran - aproape toată suprafața picturală și nu ezită să ignore fundalul și marcarea perspectivei, tocmai pentru a marca mai lesne întâietatea temei. Folosindu-se de o pensulație evident relaționată la proiecția imaginară a produsul finit, artistul se complace într-o pictare afectivă, cvasi senzorială, în care tușa este bogat împăstată, saturată chiar. Această apariție pregnantă a materialității atinse de pânzele lui Schweitzer – Cumpăna este remarcată încă din epocă, în special prin simplul exercițiu comparativ. Victor Eftimiu, om de teatru și scriitor, dar în acest context colecționar cu ochiul format, remarca chiar din 1922 această factură picturală, definitoriu temperamentului unui artist deja matur: “...Între Kimon Loghi și Schweitzer Cumpăna... este o întreagă lume. Din atmosfera calmă, cu îndoieșări crepusculare, cu evocări nostalgice, cu estompate armonii de basm ale lui Kimon Loghi, ne pomenim treziți violent între pânzele lui Schweitzer Cumpăna... văzute printr-un temperament aprins, realizate cu febrilitate, de un artist cu mult nerv, cu o personalitate care explodează, bubuie, scapără, troznește, surprinzătoare, disarmonică și totuși cuceritoare” – articol apărut în “Lupta”, cu ocazia expoziției deschisă de către artistul nostru la Sala Exarcu, la Ateneu, în toamna lui 1922. (I.P.)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
