Bibliografie

Enescu, Theodor, C. Ressu, Ed. Meridiane, București, 1984 Oprea, Petre, Colecționarul Mecena Alexandru Bogdan Pitești, Ed. Maiko, București, 1999 Schobel, Doina, Expoziție retrospectivă Camil Ressu. Pictură și grafică, Muzeul de Artă al RSR, București 1981 - 1982

ulei pe carton, 70 x 84.5 cm, semnat dreapta jos, cu brun, "C. Ressu"

Informații documentare

Opera a participat la expoziția "Capodopere ale picturii românești între Academism si Modernism, Bucuresti, 2013, Galeria Grimberg și este reprodusă în catalogul expoziției la pagina 24.

Prima perioadă de formare a lui Camil Ressu a coincis cu etapa de continuare a studiilor în Franța, lucrând în Paris timp de crica 5 ani. Revenirea în țară avea să puncteze și apariția primelor cicluri importante din cariera artistului, cicluri definite de sejurul la Vlaici și de o paletă fovă. Întâlnirea cu nonconformistului colecționar Alexandru Bogdan-Pitești reprezenta și ea o bornă în viața lui Ressu, relația cu Pitești fiind necesară în contextul vieții artistice bucureștene. Boemul personaj își făcuse apariția în București în 1894 și se infiltrase în lumea artistică bucureșteană cu o dinamică aviditate de acțiune. S-a implicat în viața politică, dar interesul său se îndrepta spre mișcarea artistică, nu doar în calitate de colecționar, ci și ca promotor al acesteia. A organizat un atelier de pictură în propriul apartament din strada Brezoianu, a susținut Salonul Independenților din 1896 și și-a făcut săptămânal un program în care se întâlnea cu artiștii. Joia era dedicată tuturor trăzniților, iar sâmbăta unei cine protocolare, unde invitații erau aleși de amfitrion. Pe Ressu l-a descoperit prin intermediul gazetarului și caricaturistului Nicolae Petrescu-Găină de care l-a legat o trainică prietenie, împărtășind din spiritul de frondă al acestuia. Moșia și conacul de la Vlaici au devenit treptat perimetrul unei colonii artistice unde s-a perindat majoritatea pictorilor din epocă. Pentru Ressu perioada petrecută la Vlaici a însemnat definirea unui stil propriu. Peisaje ori portrete colective, lucrările urmăresc, prin compoziția clasică, materializarea unui sentiment ancestral de pace. Cromatica relevă un colorist influențat de fovismul cu care luase contact în perioada studiilor pariziene, însă tematica avea să intre pentru prima dată pe filonul tradițional, descoperind în perioada 1909-1914 opere dedicate țăranului român.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.