13. La o mămăligă

Deceniul al treilea al secolului trecut a reprezentat una dintre cele mai fertile perioade în creația lui Schweitzer-Cumpăna. Înainte de călătoriile de la sfârșitul anilor ’20, când pictorul descoperea lumina în starea ei pură prin plimbarea în Balcani, Cumpăna începea să elaboreze un nou stil sub imperiul descoperirii a noi surse de vizual. Călătoriile din țară îl vor duce din Dobrogea, prin Argeș, în Ardeal, la Sibiu și Sighișoara. Constanta ce îl reprezenta și față de care își calibra universul pictural s-a păstrat în abordarea temei țăranului, temă universală în întreaga creație schweitzeriană. Cu toate că acest fapt este mai mult decât cunoscut, ciclul de opere din care provine și pânza de față ne introduce într-o categorie aparte a genurilor abordate de pictor. Schweitzer-Cumpăna a transformat, prin operele sale, tabloul rural într-un studiu artistic complet, prin peisajele și portretele grăitoare, sau prin compozițiile influențate exclusiv de universul satului. Caracterul atins de operele ce ne prezintă interioare țărănești, recognoscibile în epocă doar la un Ștefan Dimitrescu, devine grăitor prin tangibilitatea și francheţea detaliilor prezentate. În “La o mămăligă” pictorul ne introduce chiar în sânul unei familii, pe care de altfel o mai prezintă și cu alte ocazii, fapt ce ne oferă și informații despre opera grafică a lui Schweitzer-Cumpăna, care evident ar fi luat doar scurte notații atunci când se afla alături de personajele sale. Așa cum ni se prezintă și “Cina”(Muzeul Național de Artă al României, nr. Inv. 70.340/8102), compoziția ilustrează exclusiv cele trei personaje, care, într-o postură ceremonială, statică și înghețată în timp, stau în jurul unei mese sărăcăcioase. Chiar dacă rezolvarea plastică ne prezintă un Schweitzer expresionist, interpretarea motivului nu pare a fi axată pe aceleași coordonate estetice. Pictorul nu caută să facă o analiză socială a țăranului, așa cum ni-l prezintă în aceste două lucrări, ci mai degrabă să imortalizeze, dincolo de coordonatele spațiale și temporale, imaginea omului simplu, a ritualului, printr-o operă caracterologică, solemnă, dar puternic înrădăcinată în valorile ancestrale ale satului. Din punct de vedere al rezolvării plastice, pânza, de dimensiuni mari, este acoperită de un motiv singular, unitar, chiar dacă în compoziție sunt incorporate trei personaje. Surprinși în jurul unei axe coordonatoare (un axis mundi al vetrei românești), cei trei țărani stau în jurul mesei ceremonial, ignorând cel de-al patrulea om din cameră. Cele trei portrete, grave prin natura existenței omului de la țară, formează finalmente o tipologie umană, o identitate în care artistul se regăsește dincolo de trăirile imediate. Paleta cromatică este mai aerisită și, chiar dacă imaginea nu este inundată de lumină ca în “Cina”, pânza este coordonată de echilibrul subtil creat între iminența luminii și propagarea ei precară în camera întunecoasă. (I.P.)

Bibliografie

POENARU, Gheorghe, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Ed. Meridiane, 1969 IONESCU, Radu, „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003

Dimensiuni

height 67 cm, custom 97,5

Descriere

ulei pe carton lipit pe pânză, semnat dreapta jos, cu roşu, Schweitzer Cumpăna

Informații documentare

Opera a participat la Expoziţia “Rudolf Schweitzer-Cumpăna - 125 de ani de la naştere” organizată de Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 23 iunie-31 august 2011, și este reprodusă în catalogul expoziției la pag. 66, sub titlul “Trei țărani la masă”

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.