Bibliografie

„Rudolf Schweitzer-Cumpăna, 125 ani de la naştere”, Catalogul expoziţiei, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 2011 POENARU, Gheorghe, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Ed. Meridiane, 1969 IONESCU, Radu, „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003

ulei pe pânză, 89 x 65 cm, semnat şi datat, dreapta sus, cu negru, R. Schweitzer-Cumpăna, 1923

Schweitzer-Cumpăna rămâne - cu o obstinaţie proprie acelei voinţe de exprimare autentică, în afara oricărei influenţe - „credincios lăcomiei de culoare şi unei iremediabile beţii pentru vibraţiile însorite ale plein-air-ului”. (Corneliu Baba citat în „Rudolf Schweitzer-Cumpăna, 125 ani de la naştere”, catalogul expoziţiei, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 2011, p. 4) Rudolf Schweitzer-Cumpăna este un expresionist. Asemenea lui Freud, Jung sau Lucian Blaga, Cumpăna şi-a manifestat convingerea că natura intimă a omului sau a unui colectiv reprezintă un tezaur ce trebuie să preocupe conştiinţa tuturor, fără intervenţia abuzivă a voinţei noastre. Deşi aparţine acestei generaţii, expresionismul pictorului Rudolf Schweitzer-Cumpăna este unul dedicat luminii şi încrederii în valorile pozitive, definind nu doar un temperament dar şi o alegere de tip estetic. Cu un deosebit simţ al observaţiei, Schweitzer-Cumpăna plăsmuieşte o amplă galerie de chipuri umane, cu o anumită predilecție pentru ţăranul român, pe care l-a reprezentat extrem de viguros, ars de soare, în momente de conotație ritualică: odihnindu-se, luând masa, muncind. Pe chipurile acestor personaje se poate citi demnitatea şi o forţă latentă care guvernează sufletele taciturne, specifice lumii rurale, aparent simple. Străbătută aproape constant de armonii cromatice solare, luminoase, pictura lui Schweitzer-Cumpăna trădează, pe alocuri, abateri subtile de la propria viziune plastică, atingând acea limită dintre real şi ireal, împletind atmosfera telurică cu cea selenară. Destul de rare, aceste opere impresionează prin gama cromatică unitară, construită pe tonuri reci de griuri colorate, verde pal, albastru-violaceu, pe care se întrezăresc reflexele luminii filtrate, de culoarea sidefului. Din această preţioasă categorie face parte şi „La fereastră”, datată 1923. Opera atrage atenţia prin concentrarea schemei compoziţionale doar pe elementele esenţiale, unde unicul personaj al operei – surprins de artist în timpul unei ocupații gospodărești - țăranul, absorbit de gânduri, curăță o palașcă de floarea-soarelui într-un vas ceramic, ocupă cea mai mare parte a spaţiului pictural. Întreaga scenă se profilează pe fundalul neutru, dezolant al încăperii, a cărei fereastră filtrează lumina aproape ireală de afară, specifică nopţilor cu lună plină ori zilelor de iarnă troienite. (M.N.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.