otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Camil Ressu se întoarce de la studii în 1908, când în țară încă mai sunt resimțite ecourile Răscoalei Țărănești din 1907. La acel moment, Sămănătorismul apare în arta românească sub o formă de idealizare a vieții țăranului. Opera lui Ressu pe această tematică se află încă de la început sub semnul realismului, diferențiindu-se de acest curent. Astfel, evocările lui Ressu din lumea satelor se deosebesc total de cele ale predecesorilor, precum Grigorescu sau Luchian și se apropie mai degrabă de cele ale artistului francez Jean-François Millet.
Ambii artiști surprind demnitatea și forța morală a țăranului, nu doar condiția sa socială, fiind marcați de o convingere etică profundă că arta trebuie să reflecte realitatea socială contemporană. Millet și-a dezvoltat un stil realist concentrat pe viața rurală și munca țărănească pe care o cunoștea din propria experiență, fiind născut într-o familie de fermieri din Normandia. A reprezentat țăranul cu o monumentalitate și demnitate care transformau figurile umile în subiecte eroice, stil preluat și de Ressu, care abordează aceeași tematică cu realism social, dedicându-se reprezentării țăranilor români cu empatie și respect pentru munca agricolă. Astfel, atât Ressu cât și Millet schițează o perspectivă realistă și o compoziție simplă, concentrată pe gesturi și ritmuri ale muncii cotidiene, pentru a reda autenticitatea și umanitatea lumii sătești.
Din 1909, Ressu petrece fiecare vară lucrând în satul Vlaici-Olt, unde își începe prima serie de compoziții și portrete pe teme rurale. Mai târziu, după 1920, revine la această temă, când creează din comunele din Țara Bârsei, sau la Ilovâț-Mehedinți. Așadar, petrecând multă vreme la țară, Ressu vine în contact cu viața de trudă, cu existența simplă și obiceiurile țăranilor din diferite regiuni. Din seria lucrărilor din verile petrecute la Vlaici, viziunea lui Ressu se conturează mai evident în studiile pentru ”Semănătorii”, unde figurile țăranilor capătă valențe de simbol. Din suita tablourilor de după 1920, se remarcă ”Culesul cartofilor”.
În lucrările sale cu tematică rurală, artistul pune accent pe trăsăturile esențiale și pe relieful robust al figurilor. Pentru Ressu, în raportul om-natură, peisajul îndeplinește mai mult o funcție decorativă, mai degrabă sugerând mediul de viață rustică, frumusețea și, simultan, austeritatea naturii. Atenția artistului este concentrată pe sporirea expresivității figurilor, astfel încât omul este adus în prim plan și ocupă decisiv pânza, dominând natura.
Lucrarea de față face parte din al doilea ciclu de lucrări în care Ressu abordează tematica satului, de după 1920. Vedem reflectată aici ideea artistului care se ferește de idealizarea vieții rurale în favoarea sublinierii esenței vieții de trudă, înfruntate cu demnitate de către oameni. Astfel, Ressu conturează o imagine severă și solemnă din viața rurală, cu o notă de spontaneitate redată prin libertatea liniei ce denotă mișcare.
Artistul însuși condensează cel mai bine esența abordării sale asupra tematicii rurale într-un interviu către revista Flacăra din 1951: ”Dacă tablourile mele de odinioară inspirate din viața țăranilor sunt reușite, aceasta se datorește faptului că-mi alegeam cele mai interesante tipuri pe care le studiam și le adânceam în răstimpul multor ședințe de poză, până când izbuteam să pătrund ceea ce era caracteristic și esențial. Stăteam de vorbă cu ei, străduindu-mă să-i cunosc, să le urmăresc existența și să-mi fac o imagine reală cu privire la aspectele traiului de la țară”. (L.M.)
Bibliografie
COSMA, Gheorghe, ”Camil Ressu”, Editura Meridiane București, 1967
TEODORU, Rada, ”Camil Ressu”, Editura Meridiane București
BUCHHOLZ, Eike Linda, ”Arta. O istorie ilustrată”, Litera, 2017
Dimensiuni
width 65 cm, height 50 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu în creion, "C. Ressu"
Datare
cca. 1920
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Camil Ressu se întoarce de la studii în 1908, când în țară încă mai sunt resimțite ecourile Răscoalei Țărănești din 1907. La acel moment, Sămănătorismul apare în arta românească sub o formă de idealizare a vieții țăranului. Opera lui Ressu pe această tematică se află încă de la început sub semnul realismului, diferențiindu-se de acest curent. Astfel, evocările lui Ressu din lumea satelor se deosebesc total de cele ale predecesorilor, precum Grigorescu sau Luchian și se apropie mai degrabă de cele ale artistului francez Jean-François Millet.
Ambii artiști surprind demnitatea și forța morală a țăranului, nu doar condiția sa socială, fiind marcați de o convingere etică profundă că arta trebuie să reflecte realitatea socială contemporană. Millet și-a dezvoltat un stil realist concentrat pe viața rurală și munca țărănească pe care o cunoștea din propria experiență, fiind născut într-o familie de fermieri din Normandia. A reprezentat țăranul cu o monumentalitate și demnitate care transformau figurile umile în subiecte eroice, stil preluat și de Ressu, care abordează aceeași tematică cu realism social, dedicându-se reprezentării țăranilor români cu empatie și respect pentru munca agricolă. Astfel, atât Ressu cât și Millet schițează o perspectivă realistă și o compoziție simplă, concentrată pe gesturi și ritmuri ale muncii cotidiene, pentru a reda autenticitatea și umanitatea lumii sătești.
Din 1909, Ressu petrece fiecare vară lucrând în satul Vlaici-Olt, unde își începe prima serie de compoziții și portrete pe teme rurale. Mai târziu, după 1920, revine la această temă, când creează din comunele din Țara Bârsei, sau la Ilovâț-Mehedinți. Așadar, petrecând multă vreme la țară, Ressu vine în contact cu viața de trudă, cu existența simplă și obiceiurile țăranilor din diferite regiuni. Din seria lucrărilor din verile petrecute la Vlaici, viziunea lui Ressu se conturează mai evident în studiile pentru ”Semănătorii”, unde figurile țăranilor capătă valențe de simbol. Din suita tablourilor de după 1920, se remarcă ”Culesul cartofilor”.
În lucrările sale cu tematică rurală, artistul pune accent pe trăsăturile esențiale și pe relieful robust al figurilor. Pentru Ressu, în raportul om-natură, peisajul îndeplinește mai mult o funcție decorativă, mai degrabă sugerând mediul de viață rustică, frumusețea și, simultan, austeritatea naturii. Atenția artistului este concentrată pe sporirea expresivității figurilor, astfel încât omul este adus în prim plan și ocupă decisiv pânza, dominând natura.
Lucrarea de față face parte din al doilea ciclu de lucrări în care Ressu abordează tematica satului, de după 1920. Vedem reflectată aici ideea artistului care se ferește de idealizarea vieții rurale în favoarea sublinierii esenței vieții de trudă, înfruntate cu demnitate de către oameni. Astfel, Ressu conturează o imagine severă și solemnă din viața rurală, cu o notă de spontaneitate redată prin libertatea liniei ce denotă mișcare.
Artistul însuși condensează cel mai bine esența abordării sale asupra tematicii rurale într-un interviu către revista Flacăra din 1951: ”Dacă tablourile mele de odinioară inspirate din viața țăranilor sunt reușite, aceasta se datorește faptului că-mi alegeam cele mai interesante tipuri pe care le studiam și le adânceam în răstimpul multor ședințe de poză, până când izbuteam să pătrund ceea ce era caracteristic și esențial. Stăteam de vorbă cu ei, străduindu-mă să-i cunosc, să le urmăresc existența și să-mi fac o imagine reală cu privire la aspectele traiului de la țară”. (L.M.)
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
COSMA, Gheorghe, ”Camil Ressu”, Editura Meridiane București, 1967
TEODORU, Rada, ”Camil Ressu”, Editura Meridiane București
BUCHHOLZ, Eike Linda, ”Arta. O istorie ilustrată”, Litera, 2017
Dimensiuni
width 65 cm, height 50 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu în creion, "C. Ressu"
