244. Cartierul tătărăsc din Balcic [1922-1923]

Prietenia cu Jean Alexandru Steriadi avea să îi înlesnească descoperirea rapidă a litoralului românesc, descoperire importantă pentru o serie întreagă de artiști ce au lucrat în perioada interbelică. În 1920 se înscria în gruparea “Studio” – loc în care Steriadi preda lecții de pictură, gravură și desen, studii pe care avea să le continue în preajma prietenului și maestrului Steriadi și în călătoriile în Dobrogea. Primele impresii din Balcic le descoperim prin desenele realizate încă din 1920 (vezi “Peisaj industrial din Balcic” și „La marginea orașului”, colecția Muzeului Memorial Dimitrie și Aurelia Ghiață). Aceste prime impresii sunt transpuse și în ulei, opera de față regăsindu-se printre acele prime opere realizate în urma contactului cu Balcicul. Pictura lui Ghiață din această perioadă este una cerebrală, specificitatea\ locurilor - a Cavarnei, Mangaliei, Caliacrei și Balcicului - fiind concepută după un tipar estetic ascetizat. Culoarea, transmisă fie prin senzație, fie prin filtrul rațiunii și linia, coordonatoare a complexului compozițional, au dus la crearea unor opere în care monumentalul era intuit prin onestitatea tratării subiectului. “Cartierul tătărăsc din Balcic” răspunde acestor precepte stilistice și ne ajută să descoperim un pictor preocupat de profunzime și volum și nu de aspectele efemere ale naturii, de facil sau de irizări. (I.P.)

Bibliografie

PREUTU, Marina, “Ghiață”, Ed. Meridiane, București, 1977

Dimensiuni

width 60 cm, height 50 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu brun, Ghiaţă D.

Datare

1922-1923

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.