266. Gheişă

În 1912, Samuel Mutzner ajungea în Japonia, țară care, timp de trei ani, a reprezentat sursa inepuizabilă a unei arte noi. Olimp Grigore Ioan (critic contemporan perioadei) observa cu finețe că artistul a reușit să aprofundeze tocmai caracterul locurilor și al oamenilor, calitate superioară a unui pictor ce nu s-a lăsat corupt de aparență și superficialitate. Acest fapt se traduce prin conștiinciozitatea cu care Mutzner a pătruns în Japonia ancestrală, alternând sejururile din orașele mari - Kyoto, Tokio sau Nagasaky - cu trasee în inima țării. Acest lucru ne este relevat și de tematica variată pe care o putem afla din catalogul expoziției de la București, din 1916. Marile temple și grădini japoneze se regăsesc în preajma tipologiilor umane, gheișe, pescari, mame cu copii, formulând un tablou mai mult decât coerent al vieții și obiceiului nipon. Femeia a fost fără îndoială subiect al celui mai relevant sub-ciclu ce s-a departajat în creația anilor 1912-1915. Cu ochii scrutători ai unui bun psiholog, Mutzner a pictat personajele sale în iposteze narative, fiind mai mereu surprinse în acea postură incipientă, a acțiunii încă nemanifestate. Mânuind o paletă senzuală și o tehnică dobândită în urma contactului cu Pointilismul francez, anii petrecuți în Orientul Îndepărtat ne oferă astfel de capodopere ale genului, unice în pictura modernă autohtonă. (I.P.)

Bibliografie

ANDREESCU, Viorica, “Pictorul Samuel Mutzner în Japonia și America”, în Studii și Cercetări de Istoria Artei, 1972, tomul 19, nr. 1, pag. 67 - 82

Dimensiuni

custom 48,5

Descriere

ulei pe pânză lipită pe placaj, semnat, datat şi localizat dreapta jos, cu verde, S. MUTZNER, KYOTO, 1914

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.