Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
MARIAN, Rodica,” Samuel Mützner, 1884 – 1959”, Ed. Antet, Bucureşti, 2005
PAVEL, Amelia,” Pictori evrei din România”, Ed. Hasefer, Bucureşti, 1996
PAVEL, Amelia,” Pictură românească interbelică – un capitol de artă europeană”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996
ulei pe carton, 20 x 29 cm, semnat dreapta jos, cu albastru, S. MUTZNER
Artistul, născut în 1884 la Bucureşti, a urmat cursurile Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, Academia Regală Bavareză de Artă din Munchen, dar şi Academia Julian, la clasa lui Jean Paul Laurens, după o experienţă care i-a dovedit incompatibilitatea cu spiritul academist al şcolii müncheneze. În scurt timp, părăseşte spaţiul atelierului pentru a se dedica picturii în aer liber, mod de lucru care aduce paletei sale un plus de luminozitate, intensificând culorile. Expune pentru prima dată la Salonul de Toamnă, apoi participă la Expoziţia Societăţii Artiştilor Independenţi din Paris. Şederea sa, pe parcursul a doi ani, la Giverny, începând cu 1908, în proximitatea lui Claude Monet, reprezintă o perioadă în care îşi explorează percepţia asupra luminii şi culorii, recunoscând-o mai apoi ca fiind una esenţială în evoluţia sa artistică. În lucrările ce aparţin acestei etape, se constată apropierea sa de procedeele curentului neoimpresionist, el aplicând culoarea în manieră pointilistă, în tuşe multicolore, scurte, juxtapuse, care creează, prin efecte optice, planuri şi volume. În 1909, expune la Ateneu o parte dintre picturile sale aparţinând etapei franceze de creaţie, expoziţie pentru care a primit numai reacţii pozitive din partea criticii de artă. Olimp Grigore Ioan considera, într-o cronică din 1909, că Mützner “a devenit impresionist nu prin educaţie, ci printr-o predispoziţie cu totul naturală, inerentă caracterului şi vizualităţii sale”. În raport cu fenomenul artistic românesc al vremii, picturile lui Mützner reprezentau conectarea la ceea ce constituia avangarda europeană, atât prin aplicarea tehnicii dezvoltate în spirit ştiinţific, cât şi prin subiectele compoziţiilor sale, luminoasele peisaje evocate de Monet în ultimele 4 decenii ale carerei sale artistice. În pictura lui Mützner, lumina are un rol esenţial, artistul călătorind în ţări însorite din sud, în căutarea unor condiţii atmosferice şi de luminozitate inedite. Una dintre destinaţiile sale a fost Veneţia, care îi oferea subiecte complexe prin prezenţa apei, a unui aer cald şi a unei arhitecturi specifice, pretexte pentru studiul propagării şi reflexiei luminii. Reducând desenul la câteva linii ce sugerează perspectiva, Mützner utilizează degradeuri de tonuri pentru a reda adâncimea, volumele pierzându-se spre orizont într-o ceaţă rară. Predilecţia artistului pentru momente neobişnuite se poate constata şi în opera “Vedută veneţiană”, realizată în timpul mareei înalte sau “aqua alta” care inundă Veneţia, fenomen frecvent în oraşul de pe lagună.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
