34. Ștrengarul [mijlocul anilor '20]

Portretul de copil apare în imaginarul lui Camil Ressu atât datorită faptului că a practicat portretul încă de la începutul carierei – “Valentin Măciucescu”(Muzeul Național de Artă al României, inv. 4597), pictat prin 1914-1915 – cât și din dorința de a crea opere mai ludice, ce s-a materializat fie în maternități, fie în diverse tablouri ce reprezintă personaje haioase , la vârsta inocenței. Fiul său a încurajat mult această practică, printre primele apariții ale acestuia fiind demnă de menționat “Fiul Artistului. Ionel”, din colecția Muzeului Zambaccian inv. 167, realizat în 1920, pe când viitorul architect Ion C. Ressu avea doar 4 ani. Prin intermediul acestei tematici a copilăriei, Ressu se “joacă” cu această sursă de inspirație, modelul – cel mai probabil tot fiul său – fiind interpretat atât prin prisma vârstei, cât și prin scenografia pe care o imaginează. La mare, în “La îmbăiat” (vezi Licitația Artmak “Cel mai iubit dintre pământeni”, mai 2013, lot 115 ), în diverse ipostaze în peisaj sau în curtea unei case, Ressu reușește să imprime cu ajutorul micuțului băiat o atmosferă ludică, iar prin tehnică și cromatică atinge note subtile ce amintesc și ele de vârsta copilăriei (culori calde sau tușa racordată la temă). (I.P.)

Bibliografie

COSMA, Gheorghe, „Camil Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1967 ENESCU, Theodor, „C. Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1984

Dimensiuni

width 49 cm, height 65 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat stânga jos, în creion, C. Ressu

Datare

mijlocul anilor '20

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.