87. Țărancă cu fuior

Primul contact serios al lui Schweitzer-Cumpăna cu universul rural s-a concretizat la întoarcerea de la studii din Berlin unde, pentru 4 ani, a urmat și finalizat cu succes Academia Regală de Artă. Această perioadă a reprezentat totodată singura perioadă efectivă de studiu pe care pictorul a întreprins-o, reprezentând fondul întregului bagaj cu care Schweitzer și-a pornit cariera. O compunere fericită a unui spirit ager nemțesc cu o paletă împrumutată de la un impresionism reformulat la început de secol al XX-lea a reprezentat rețeta pe care Cumpăna a folosit-o în crearea vizualului atât de recognoscibil azi, la 100 de ani de la debutul pictorului pe o simeză publică. Așadar, începând cu 1909, când pictorul se întorcea în Piteștiul natal, apar primele notații în ulei ce aveau drept subiect țăranul. În conceperea acestui univers ce îl propovăduiește pe țăranul român drept sursă de necontestat a unui imaginar atât de îndrăgit, Schweitzer-Cumpăna nu s-a limitat la o operă de factură documentară sau de pură instanță fotografică. Această meteahnă a fost ușor depășită de pictor, operele sale fiind inconfundabile prin paleta încărcată, pasta saturată și prin alegerea tonurilor teroase, dar smălțuite. (I.P.)

Bibliografie

ONESCU, Radu, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundația “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, București, 2003

Dimensiuni

width 53 cm, height 67 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu roșu,R. SCHWEITZER-CUMPĂNA, 1921

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.