106. Veneţia

Corneliu Baba afirma: “Veneţia cere o înţelegere deosebită a peisajului ei specific (...) Am ferit motivele veneţiene de pericolul pitorescului ce poate seduce foarte uşor într-un spectacol. Veneţia e Colleone, e pasul greu al calului ce răsună straniu pe piatra lespezilor seculare”. De altfel, toate peisajele veneţiene sunt profiluri de arhitectură cu volumetrie puternică, aşezate în prim-plan, cu un registru terestru minim şi cu unul aerian la fel de sumar. În urma călătoriilor în Italia din anii ’50 - ’60, maestrul rămâne profund impresionant şi porneşte ciclul “Veneţiilor”, pe care îl va continua şi în anii următori. “Veneţia” lui Corneliu Baba este o adevărată metaforă a locului, un spaţiu identificat prin fizionomia tipică a clădirilor şi prin tensiunea lor lăuntrică. Veneţia este individualizată, devine ea însăşi un personaj, decupat dintr-un moment şi o stare ce nu se va mai repeta. Griurile colorate şi roşul englez, ocrurile şi culorile de pământ, petele de negru care sparg continuitatea zidului şi accentele de alb care înconjoară, ca o aureolă, deschiderile oarbe, generează construcţii de o mare diversitate. Corneliu Baba era hotărât să capteze în peisajele sale un “spirit al locului”, un “portret al ambianţei” şi să reprezinte un profil moral şi psihologic al zonei alese. (I.C.)

Bibliografie

ŞUŞARĂ, Pavel (ediţie îngrijită de Maria Muscalu Albani), “Corneliu Baba”, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2013

Dimensiuni

width 41 cm, height 51 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu negru,Baba, (19)57

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.