Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
PREUTU, Marina, „ Dumitru Ghiaţă” Editura Meridiane, Bucureşti, 1977
BACONSKY A.E., „Dumitru Giaţă”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1966
ulei pe pânză lipită pe carton, 33 x 41 cm, semnat dreapta jos, cu brun, Ghiaţă D.
În 1913 cu ajutorul aceluiași profesor Cantacuzino, primește o bursă de studii la Paris din partea statului român. Mediul artistic parizian al acelei perioade de efervescenţă a contribuit la pregătirea sa în egală măsură cu cadrul universitar, muzeele, pe care le străbate sistematic şi expoziţiile pictorilor francezi cu viziuni moderne oferindu-i un important material de studiu. Prima sa expoziţie personală se deschide în 1921, la Ateneul Român, după debutul în cadrul Salonului oficial din 1914. Picturile acelei perioade erau expresia căutării valorilor eterne ale artei şi a preocupării pentru structura materiei şi geometria planurilor. Abia călătoria de studii în Italia din 1922, câştigată în urma unui concurs al Şcolii de Bele Arte din Bucureşti, marchează începutul predilecţiei sale pentru culoare, prin contactul cu lumina caracteristică sudului şi mai ales cu pictura italiană. Pictura lui Ghiaţă apare într-o perioadă dominată de epigonii lui Grigorescu, care transformaseră ţăranul în subiectul prin excelenţă al artei lor, pe care îl redau dintr-o perspectivă sentimentalistă şi convenţională, în imagini facile afirmate ca icoane ale satului tradiţional. În aceste circumstanţe, se impunea o reconsiderare a viziunii asupra vieţii rurale, în termeni realişti, iar artişti de valoare precum Ghiaţă, Ressu, Iser sau Ştefan Dimitrescu găsiseră impulsul să o facă. Ghiaţă a ales nordul Olteniei ca sursă de inspiraţie pentru imaginile sale reprezentând universul rustic, dintr-o afinitate spirituală şi de descendenţă cu zona din preajma comunei Olari, locuită de meşteri ai ceramicii populare. Naturii, peisajului satului sau celui al oamenilor le lipseşte elementul spectaculos şi dulceag, fiind dimpotrivă masive, aspre şi austere, de o frumuseţe gravă, pe care artistul a reuşit să o pătrundă. Pictura “Zi de sărbătoare” a fost realizată probabil între anii 1927 şi 1939, când artistul s-a stabilit în regiunea sa natală, pictând în satele din Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Hunedoara. Face parte dintr-un gen îndelung studiat de către Ghiaţă, al compoziţiilor cu grupuri de oameni strânşi în târgurile satelor, în care pune accent pe firescul atitudinilor şi expresivitatea mişcărilor personajelor, privite individual.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
