Bibliografie

POENARU, Gheorghe, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Ed. Meridiane, 1969 IONESCU, Radu, „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003 BOGDAN, Robert, NOORMOHAMMADIAN, Masoud, „Comori ale artei româneşti, Pictură şi grafică de Iosif Iser şi Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Master Print Super Offset, 2009

ulei pe carton, 72 x 51 cm, semnat și datat centru jos, cu roșu, Schweitzer Cumpăna, 1928

Nicolae Iorga avea să numească arta lui Schweitzer-Cumpăna “o revelaţie” . ”E un zbucium în acest suflet cu totul original, capabil de opere mari, un zbucium onest şi fecund. Nimic din ceea ce face nu e ca alţii, dar nu pentru că o voieşte, ci pentru că e o necesitate absolută a sufletului său. Capete ţărăneşti, tovarăşi de mizerie în colibe, femei mândre ca nişte canefore de piesă antică, boi în aprigă înaintare a muncii, mai ales viaţa rurală fără poezia convenţională, cu o tristă francheţe hotărâtă, care, după atâtea pastişe ale copietorilor de a zecea clasă, face bine. Natura însăşi, la munte, până sus în albastrul de cer şi alb de zăpadă, contopite într-o ideală armonie, - e tot aşa de adevărat de dârz înviorătoare. De la acest pictor putem aştepta o nouă formulă a realităţilor pământului nostru şi a rasei noastre.” (Nicolae Iorga, „Neamul Românesc” anul XV, nr. 1, Bucureşti, 1920, 27 octombrie, apud Radu Ionescu, „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003, p. 7) Cuvintele calde, de apreciere ale lui Nicolae Iorga, ne introduc în universul creaţiei lui Schweitzer-Cumpăna, orientat către o artă ce stă sub numele adevărului, plină de viaţă şi oameni reali, din complexitatea căreia lipsesc cu desăvârşire personajele fictive, mitologice ori biblice, de care nu s-a simţit deloc atras. Ca artist, înregistrează un deosebit succes, cu ocazia celei de-a 12-a expoziţie de pictură a Societăţii Tinerimea Artistică, din 1912, acesta fiind şi debutul său în plastica românească. Strămutarea, mai târziu, a artistului în localitatea Cumpăna (Argeş), căreia îi adoptă definitiv numele, îi prilejuieşte contactul nemijlocit cu natura, acum pictând scene inspirate din viaţa şi îndeletnicirile ţăranilor, într-o formulă modernă de exprimare. Cu respect pentru adevăr în artă, natura îi va oferi artistului posibilitatea de a transpune plastic spaţiul rural, lumina şi vibraţia atmosferei, coloritul viu, cu un limbaj desăvârşit. Spre deosebire de patriarhii artei româneşti de până la artistul argeşean, opera lui Schweitzer-Cumpăna e străbătută de o pensulaţie în care recunoaştem verva, departe de încătuşările stilului academic, forme, volume modelate plastic, formând un tot organic. Viziunea artei lui Schweitzer-Cumpăna aducea în prim plan personaje pe al căror chip se citeau greutăţile vieţii şi demnitatea celor ce respectă valorile moştenite de la înaintaşii lor. Portretul, în acest sens, al artistului a fost zugrăvit cel mai bine de cuvintele cronicarului Victor Eftimiu: „Între Kimon Loghi şi Schweitzer-Cumpăna....este o întreagă lume. Din atmosfera calmă, cu înduioşări crepusculare, cu evocări nostalgice, cu estompate armonii de basm ale lui Kimon Loghi, ne pomenim treziţi violent între pânzele d-lui Schweitzer-Cumpăna...văzute printr-un temperament aprins, realizate cu febrilitate, de un artist cu mult nerv, cu o personalitate care explodează, bubuie, scapără, trozneşte, surprinzătoare, disarmonică şi totuşi cuceritoare.” (Victor Eftimiu, în „Lupta”, anul II, nr. 279, 1922, 21 noiembrie, apud Gheorghe Poenaru, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Ed. Meridiane, 1969, p. 10). Două viziuni diferite asupra peisajelor ce se înscriu în arta românească, în primele decenii ale secolului XX, fiecare ocupând însă un loc de seamă. „Cuceritoare”, aşa este şi opera „Piaţa Mică din Sibiu”, plăsmuită în toate detaliile sale. În tonuri de galben, roşu şi griuri calde, pictorul surpinde atmosfera de forfotă la târgul din Piaţa Mică a oraşului Sibiu, transmiţându-ne, cu o forţă extraordinară, emoţiile sale vii, de admiraşie faţă de splendoarea şi frumuseţea eternă a oraşului animat de atmosfera specifică unui târg, oferindu-ne o lume, astăzi ascunsă prin trecut, dar deschisă pentru noi, vie, palpabilă, fără timp. (M.N.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.