Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
MORĂRESCU, Dragoș, “Lucia Dem. Bălăcescu”, Ed. Meridiane, București, 1979
ulei pe carton, 29,5, semnat dreapta sus, cu negru, L. Demetriade
Informații documentare
Opera este reprodusă în monografia “Lucia Dem. Bălăcescu”, Dragoș Morărescu, Petre Oprea, Ed. Meridiane, București, 1979, la categoria a 2-a.
Lucia Demetriade-Bălăcescu este unul dintre cele mai importante nume ale picturii românești moderne, fără să mai vorbim de locul pe care l-a ocupat și încă îl ocupă în rândul femeilor pictor de mai bine de 90 de ani. Din aceeași generație cu Lucian Grigorescu sau M.H.Maxy, născută în 1895, la împlinirea vârstei de 18 ani Lucia nu a ezitat să se înscrie la Școala de Belle-Arte din București, unde pentru doi ani va frecventa cursurile profesorilor Strâmbu și Petre Serafim, evident la secția specială de fete. Probabil atmosfera academică, dar și dorința de excelență o împing pe tânăra aspirantă spre cursurile particulare, pe care le va susține în preajma a doi adevărați maeștri, mai întâi cu Eustațiu Stoenescu, mai apoi, în timpul primului Război Mondial, în atelierul lui Petrașcu. Cei doi ani petrecuți sub tutela celui din urmă au reprezentat și primii pași spre reînnoirea ce va caracteriza întreaga carieră a pictoriței. La 1917-1918 Petrașcu își determina elevele să renunțe la rigorile preluate din școala academistă și să-și apropie paleta impresionistă, prin pașii folosiți chiar de maestru: negrul trebuia înlocuit cu albastrul, iar lumina trebuia redată nu prin alb, ci cu ajutorul culorilor calde. După 3-4 ani în care întregul spectru plastic a fost influențat de marii profesori pe care i-a avut, Lucia Bălăcescu se hotărăște să ia calea Parisului, în căutarea unei emancipări mult prea necesare. În capitala franceză artista nu are răbdarea necesară de a frecventa Academiile libere sau atelierele particulare, iar dorința de a intra la Școala de Belle Arte îi este zdrobită de propriul caracter volatil. După un an de zile în care încearcă admiterea la Belle Arte, frecventează Academia Julian, ia cursuri de la Paul Albert Laurens, Humbert sau Bernard Naudin, pictorița se hotărăște să lucreze singură. Era momentul în care artista va vizita pentru prima oară Bretania, răspunzând la invitația făcută de prietena Elena Popea, alături de care va petrece toată vara lui 1920 pictând. Opera noastră, realizată în urma popasului din Concarneau, menționează perioada în care Lucia Demetriade experimenta și își însușea, sub farmecul Bretaniei, principii de compunere și orânduire. Portul, plaja, aspectele urbane trezesc în sufletul pictoriței aceleași sentimente pe care le-au aflat toți ceilalți artiști români ce au călcat țărmurile bretane. Rezultatul acelui sejur se va materializa în a doua expoziție personală, de la Ateneu, în aprilie 1921, moment în care Lucia prezenta 21 de uleiuri și 17 desene, unul dintre acestea fiind uleiul prezentat aici. (I.P.)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
