otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Catul Bogdan a studiat la București arhitectura, studii întrerupte de stagiul militar și reluate în 1919. La sfârșitul aceluiași an a plecat la Paris unde s-a înscris inițial la Academia Julian. În atelierul acesteia s-a pregătit pentru Școala Națională Superioară de Arte Frumoase, unde a fost admis în 1920, la clasa lui Ernest Laurent. În timpul studiilor pariziene a călătorit în Bretania și a frecventat atelierul de frescă a lui Paul Beadouin. Deși a studiat alături de postimpresionistul Laurent, Catul Bogdan îi considera pe Cezanne și Bonnard ca fiind maeștrii săi, de la primul împrumutând mode lul ideal al imaginilor riguros construite, iar de la cel de-al doilea pasiunea pentru form și culoare. În timpul studiilor luase contact și cu Academia avangardiștilor, Le Grand Chaumiere și își cultivase interesul pentru pictura murală. În 1915, cu prilejul unei excursii în nordul Olteniei, fusese impresionat de monumentele și frescele specifice zonei. La întoacerea în țară și de-a lungul carierei a lucrat ca pictor de biserici, realizând bolta altarului catedralei din Cluj şi mozaicul pavimentar al catedralei ortodoxe din Timișoara. Activitatea artistică diversă l-a purtat la Cluj, unde, după ce a expus alături de Ciupe, Szolnay și Popp, a fost profesor la Școal de Arte frumoase din capitala Banatului. Critica l-a încadrat pe Catul Bogdan impresioniștilor, fiindu-i identificate afinități cu Lucian Grigorescu. Pictorul însă, scapă unor încadrări foarte exacte, experimentând cu mai multe tehnici ori medii de expresie, dintre care fresca pare să fi avut asupra sa o importantă influență. A fost ilustrator de carte, profesor a varii generații, iar la un moment dta a fost fascinat de lumea circului. Arcadia, concept utopic al lumii pastorale şi sălbatice, a fost de-a lungul timpului un motiv explorat în artele plastice. Diferit faţă de utopiile epocii moderne care anunţau o lume nouă, a progresului, Arcadia era tărâmul Edenului pierdut, a unei lumi ancestrale şi sălbatice, populate de păstori ce trăiau în comuniune cu natura. Geografic, Arcadia era o zonă colinară, retrasă, din Peloponez. În Renaştere, Arcadia a fost asociată cu reprezentările de tip memento mori. Et in Arcadia ego era fraza latina care a stat la baza celor două variante ale lucrării lui Poussin, Păstorii din Arcadia. Cei trei tineri păstori erau avertizați de sfârșitul iminent prin inscripția gravată în piatră În epocă modernă, reprezentările Arcadiei au făcut apel la semnificația ei antică. Pe tărâmul Arcadiei preocupările oamenilor s-au schimbat, iar pastoralitatea a fost schimbată cu activitățile artistice. În alegoria lui Catul Bogdan putem indentifica reprezentate muzele antice, cu corespondent în artele frumoase. Pictura în stânga, iar în partea dreaptă poezia, reprezentată prin activitatea oratoriei din cadrul abia schițat a unui balcon. În centru, amintind de statuile marmoreene antice, câteva baigneuze moderne ne inspiră poza de atelier a modelului unui sculptor.
Bibliografie
DRĂGUȚ, Vasile, Catul Bogdan, Meridiane, București, 1972
Dimensiuni
width 110 cm, height 45 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat şi datat stânga jos, cu negru, pe panoul central C. Bogdan, 1965
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Catul Bogdan a studiat la București arhitectura, studii întrerupte de stagiul militar și reluate în 1919. La sfârșitul aceluiași an a plecat la Paris unde s-a înscris inițial la Academia Julian. În atelierul acesteia s-a pregătit pentru Școala Națională Superioară de Arte Frumoase, unde a fost admis în 1920, la clasa lui Ernest Laurent. În timpul studiilor pariziene a călătorit în Bretania și a frecventat atelierul de frescă a lui Paul Beadouin. Deși a studiat alături de postimpresionistul Laurent, Catul Bogdan îi considera pe Cezanne și Bonnard ca fiind maeștrii săi, de la primul împrumutând mode lul ideal al imaginilor riguros construite, iar de la cel de-al doilea pasiunea pentru form și culoare. În timpul studiilor luase contact și cu Academia avangardiștilor, Le Grand Chaumiere și își cultivase interesul pentru pictura murală. În 1915, cu prilejul unei excursii în nordul Olteniei, fusese impresionat de monumentele și frescele specifice zonei. La întoacerea în țară și de-a lungul carierei a lucrat ca pictor de biserici, realizând bolta altarului catedralei din Cluj şi mozaicul pavimentar al catedralei ortodoxe din Timișoara. Activitatea artistică diversă l-a purtat la Cluj, unde, după ce a expus alături de Ciupe, Szolnay și Popp, a fost profesor la Școal de Arte frumoase din capitala Banatului. Critica l-a încadrat pe Catul Bogdan impresioniștilor, fiindu-i identificate afinități cu Lucian Grigorescu. Pictorul însă, scapă unor încadrări foarte exacte, experimentând cu mai multe tehnici ori medii de expresie, dintre care fresca pare să fi avut asupra sa o importantă influență. A fost ilustrator de carte, profesor a varii generații, iar la un moment dta a fost fascinat de lumea circului. Arcadia, concept utopic al lumii pastorale şi sălbatice, a fost de-a lungul timpului un motiv explorat în artele plastice. Diferit faţă de utopiile epocii moderne care anunţau o lume nouă, a progresului, Arcadia era tărâmul Edenului pierdut, a unei lumi ancestrale şi sălbatice, populate de păstori ce trăiau în comuniune cu natura. Geografic, Arcadia era o zonă colinară, retrasă, din Peloponez. În Renaştere, Arcadia a fost asociată cu reprezentările de tip memento mori. Et in Arcadia ego era fraza latina care a stat la baza celor două variante ale lucrării lui Poussin, Păstorii din Arcadia. Cei trei tineri păstori erau avertizați de sfârșitul iminent prin inscripția gravată în piatră În epocă modernă, reprezentările Arcadiei au făcut apel la semnificația ei antică. Pe tărâmul Arcadiei preocupările oamenilor s-au schimbat, iar pastoralitatea a fost schimbată cu activitățile artistice. În alegoria lui Catul Bogdan putem indentifica reprezentate muzele antice, cu corespondent în artele frumoase. Pictura în stânga, iar în partea dreaptă poezia, reprezentată prin activitatea oratoriei din cadrul abia schițat a unui balcon. În centru, amintind de statuile marmoreene antice, câteva baigneuze moderne ne inspiră poza de atelier a modelului unui sculptor.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
