39. Pașaportul sportivei Gerda Gantz (scrimă), una din cele două sportive ce au reprezentat România la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin, 1936

La începutul secolului al XIX-lea, când apar primele încercări de organizare a activităţilor cu caracter sportiv în mediul şcolar, alături de gimnastică este impusă şi practicarea scrimei. După mai multe încercări nereuşite, în 1840, Gheorghe Asachi introduce la „Academia Mihăileană” din Iaşi ca materii obligatorii exerciţiile de gimnastică, înot şi scrimă. Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea numeroşi scrimeri români au participat cu succes la competiţii internaţionale, cei mai cunoscuţi fiind George Bibescu şi Horia C. A. Rossetti, care au repurtat victorii de prestigiu pe planşele din Franţa. A urmat câştigarea competiţiei de la Paris din 1910, realizată de Mihai Savu, şi multe altele. Federaţia Română de Scrimă” se constituie la 9 septembrie 1932, iar primul ei preşedinte a fost Dinu Cesianu. Lunga istorie a scrimei în România explică și largul interes al fetelor pentru scrimă, la doar 12 ani de la prima prezență feminină la Olimpiadă la disciplina scrimă (1924). Documentul este o raritate atât din punct de vedere al istoriei sportului românesc, cât și al disciplinei scrimă.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.