31. Cuțit

Pentru multe generații de tineri artiști sau istorici de artă, Florin Mitroi a reprezentat profesorul de tehnică a artelor plastice. Pentru consumatorul de artă, artistul a ieșit rareori în fața publicului după 1990, într-una sau două manifestări la Muzeul Național sau la Galeria Catacomba, de altfel unica expoziție personală. Țelul principal al acestui creator de gestică a reprezentat căutarea unui limbaj îndeajuns de puternic pentru a transmite fără a altera mesajul. Extrem de afectiv în expresie, dar fără să se piardă într-un sentimentalism desuet, Mitroi a accesat des un cadru imagistic puternic spiritual, chiar dacă vizualul nu s-a relevat în mod evident în această direcție. Recunoscut drept unul dintre foarte puținii artiști moderni ce a evitat total pictura în ulei, Mitroi s-a regăsit mereu în culorile de apă, tempera sau guașă, oferind instanțe mult mai tangibile figurativului scontat. În ceea ce privește efectiv universul pictat, Mitroi pare să fi fost fascinat de simplitatea și umilul unor obiecte banale, cu o rezonanță afectiv domestică. Cuțitul, securea, lingura sau căldărușa au devenit obiecte-motiv ce au evadat din propriile naturi spre a se metamorfoza în simbol și hieroglifă. Astfel, simplul cuțit devine concept, se spiritualizează și poate defini un întreg ciclu-obsesie al artei lui Mitroi.

Bibliografie

KESSLER, Erwin (coord.), Cel ce se pedepsește singur. Ștefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu. Arta în România 1980 - 1990”, ICR, 2010

Dimensiuni

custom 40,5

Descriere

guașă pe hârtie, datat și semnat central jos, cu negru, 15 VI 2000, MI

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.