ulei pe carton subţire, 46 x 34 cm, semnat dreapta jos, cu mov, Avulpe

Ultima întâlnire de amploare a lucrărilor sale cu publicul a avut loc, la scurt timp după decesul său tragic, care a pus multe semne de întrebare în acele vremuri tulburi, în perioada Salonului Oficial din mai 1947, în paralel cu mai multe retrospective importante precum cea a lui N. Grigorescu (40 de ani de la moarte) şi a altor artişti dispăruţi în acelaşi an: Ion Gr. Popovici, M. W. Arnold, Arthur Verona, Arthur Mendel, I. Mihail, Sandu Triester. Vulpe face parte dintr-o generaţie zbuciumată, în destinul căreia notele grave, expresioniste, neliniştea şi dramatismul abundă. Cu toate acestea omul sfios, tăcut şi rezervat, plin de curtoazie, aşa cum îl descrie colegul de breaslă, Tache Soroceanu, se afirmă aidoma în arta pe care ne-a lăsat-o, fie că ne referim la nuduri, la peisaje, preponderant cu elemente acvatice, naturi statice sau compoziţii. Deci nu dramatismul stă pe primul plan ci calmul, sobrietatea, pudrate de o delicateţe melancolică. Lumina nu vine năvalnic ci ca un ecou, risipind peste oameni un fel de însurdinare, care-i înfrăţea în aceaşi soartă a cuminţeniei, a supunerii, a zâmbetului vag (Tache Soroceanu, 1947). (R. G.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.