Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
DREPTU, Ruxandra, Călătorea în imposibilul cotidian. Cuvinte despre Corneliu Michăilescu în Culorile Avangardei. Arta în România. 1910 – 1950 – catalog de expoziție, ICR, Muzeul Național Bruckenthal
OPREA, Petre, Corneliu Mihăilescu, Ed. Meridiane, București, 1972
guașă și acuarelă pe hârtie, 37,4, semnat stânga jos, cu negru, in monograma CM
Informații documentare
Lucrarea provine din colecția Octavian Moșescu, ultimul primar al Balcicului, cunoscut patron al artiștilor și reputat colecționar, fondatorul Universității libere Coasta de Argint
Lucrarea este reprodusă în catalogul expoziției PATRU PICTORI DESENATORI DIN COLECȚIA OCTAVIAN MOȘESCU, București, 1969, pag. 22
Într-o constantă încercare de perfecționare și cu o structură intelectuală cu multiple valențe, Corneliu Michăilescu a urmat studii umaniste și de filozofie la care a renunțat în favoarea celor plastice, din cadrul Școlii de Belle Arte (1908 - 1912). A ales să le continue la Florența, fiind atras de opera renascentiștilor. Orașul italian l-a expus efervescentei scene artistice de la începutul secolului al XIX-lea – cubism, expresionism, futurism. Expoziția deschisă în 1922, în țară oferea imaginea unui stil mozaicat, care a fost apreciat de critică. Michăilescu a ales să ia o perioadă de pauză în care a urmărit o cristalizare a stilului, vizibilă în cele două lucrări prezentate la redeschiderea Salonului Oficial din 1924. Avangarda era primită cel puțin cu suspiciune – Horia Igiroșanu se întreba într-o cronică a salonului publicată în Clipa, ce caută la salon trăsniții: Marcel Iancu, Maxy, Mattis-Teutsch și alții, care se scaldă în aceeași apă?. Criticile l-au determinat să se retragă din nou, deși premiul obținut pentru lucrarea cubistă Păzitorii castelului îi confirmau, atît lui, cât și celorlați artiști expozanți (Maxy, Iancu, Teutsch) recunoașterea stilului abordat. A refuzat să participe la Expoziția Internațională organizată în decembrie de Contimporanul și până în 1926 nu s-a implicat decât în activitatea Sindicatului Artelor Frumoase. După perioada eclectică a debutului, Michăilescu adoptase în manieră proprie cubismul, fiind atras de culoarea vie, care nu era trecută în plan secundar ori redusă la neutralitate. Scopul său era realizarea de valori plastice pure – formă și culoare. A revenit în 1926 la Salonul Oficial, pentru a fi primit, ca și alți pictori cubiști, cu reticență. Până în 1930 atitudinea artistului s-a schimbat complet. A renunțat la izolare în favoarea unei activități de popularizare a artei moderne prin discursuri și articole, cât și prin prezența constantă în expoziții. În 1931, la 9 ani de la prima expoziție, a deschis o nouă personală care a revelat noile preocupări artistice. Influența suprarealismului era grefată pe tehnica cubistă și completată de inspirația folclorică. În anul următor s-a dedicat folclorului românesc ale cărui resurse le-a exploatat în numeroase compoziții cu subiect popular. Tehnica modernă a deconstrucției cubiste și cromatica vie echilibrau arhaicitatea scenelor. Avea să fie ultima personală, participând în rest numai la expoziții de grup alături de Criterion, Contimporanul ori Grupul Plastic (1934). Și de Contimporanul s-a desprins în 1936, datorită opiniei diferite fața de Maxy și Iancu, cu privire la menirea artistului. De altfel depărtarea fața de scena artistică începuse din 1932 când s-a mutat la Cernica. În 1933, alături de doctorul Gheorghe Marinescu, participase la experimente cu mescalină, halucinogen obținut din peyotl, cactus originar din Mexic. După modelul experimentatorului francez Henri Michaux, Michăilescu a realizat sub influența mescalinei o serie de desene, cu un colorit brutal, subjugat de căutările unei plastici psihanalitice. După 1936 s-a retras în literatură, iar din 1944 în grafica publicitară, respingând arta realistă.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
