Bibliografie

POENARU, Gheorghe, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Ed. Meridiane, 1969 IONESCU, Radu, „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003

ulei pe carton, 69,5, semnat dreapta jos, cu albastru, Schweitzer-Cumpăna

Informații documentare

Opera a figurat în expoziţia retrospectivă "Schweitzer-Cumpăna", organizată de Muzeul de Artă al R.P.R. cu prilejul aniversării a 70 de ani de la nașterea artistului, februarie 1957, Sala Dalles, București și este menționată în catalogul expoziției la cat.51, pag.16.

Note

colecția Noel Berson.

Una dintre cele mai interesante perioade de creație din cariera lui Schweitzer-Cumpăna o putem descoperi pe parcursul anilor ’20, atunci când artistul își asumă definitiv subiectul rural. Este perioada în care pictura îi este unanim recunoscută. Expoziția personală din 1920 îi aducea elogii din partea unor nume sonore ale culturii românești, oferindu-i lui Cumpăna statutul de mare creator. Uleiuri din acea expoziție intrau în colecții importante ca cele ale lui Anastase Simu(3) și Iosif Dona (2), opera îi era comentată de Nichifor Crainic sau Nicolae Iorga, iar Tonitza îl observa și îi aprecia “paleta...vioaie, suculentă, vibrantă”. Pe parcursul acestui prim deceniu de recunoaștere și apreciere pictorul va stărui și va experimenta continuu. Concepe o adevărată orchestră cromatică pe care o va dedica în totalitate pensulei, iar subiectele le va trata uneori dinspre culoare spre subiect, oferindu-ne instanțe inedite. Chiar dacă uleiurile artistului au impresionat de fiecare dată prin această evidență a materialității pastei, Cumpăna a avut știința organizării elementelor compoziționale. Astfel forma, volumul, distanța spațială sau valoarea și intensitatea cromatică sunt, alături de valența volumetrică pe care o cunoaște culoarea sunt inter-relaționate și contopite întregului pictural. Toate aceste calități tehnice au fost unite cu o înțelegere intuitivă a coloritului natural și, asemănător tehnicilor impresioniste, au rezultat într-o tratare veridică a figurativului. Universul pictural al lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna a prins astfel formă prin alăturarea unei tehnici inedite - extrase totuși din natură – cu alegerea unor subiecte ce răspundeau necesităților vizuale și sentimentale – satul românesc și întregul univers tradițional. Peisajul rural este cel în care artistul nostru s-a regăsit complet și, chiar dacă opera sa ne aduce în prim-plan un imaginar relativ eclectic, satul și viața țăranului au reprezentat probabil componenta cea mai îndrăgită. Acest lucru poate fi descoperit chiar și în afara teritoriului României. Un exemplu elocvent este oferit de călătoria artistului în Grecia, din cursul anului 1929. Schweitzer pictează atunci “Capre la Salonic”(Muzeului Național de Artă al României), subiect evident înrudit cu “La păscut”, realizat în 1928. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.